Efectul Antropic Asupra Mediului

I. INTRODUCERE

Calitatea vietii si bunastarea depind in mare masura de starea mediului inconjurator. Ecosistemele furnizeaza o serie de bunuri (mancare, apa, medicamente si energie) si servicii (diluarea si transformarea reziduurilor, reglarea ciclului apei, sechestrarea carbonului, mentinerea biodiversitatii si recreere) care satisfac si sustin viata oamenilor.

Din punct de vedere stiintific mediile portuare reprezinta ecosisteme speciale ale caror comunitati sunt capabile sa se adapteze in multiple feluri la alterarea parametrilor fizico-chimici ai mediului. Sub aspectul profilului ecologic acestea sunt medii critice particulare datorita tipurilor de activitati din porturi si vecinatati. Mai mult decat atat, sunt supuse riscului unor poluari ulterioare din cauze accidentale. Atata timp cat apele costiere adiacente sunt afectate inevitabil de prezenta in vecinatate a porturilor ele pot fi considerate zone de tranzitie intre mediul marin natural si zona afectata de activitatea portuara. Astfel, apele costiere pot fi luate drept punct de referinta in determinarea limitelor in care activitatile portuare au repercursiuni asupra mediului marin inconjurator.

Impactul antropic asupra mediului acvatic poate fi definit ca o acumulare de manifestari ale tuturor activitatilor umane care cauzeaza disturbari evidente si/sau ascunse in structura naturala sifunctionala a comunitatilor biotice din apa, anomalii in habitatele lor, modificari hidrologice si geomorfologice ale corpurilor de apa, diminuarea pescariilor si a valorii recreationale si alte efecte negative de natura ecologica, economica sau socio-economica. Definitia se bazeaza pe conceptul naturii multifactoriale a impactului antropogenic asupra hidrosferei. Rezultatele cumulate ale impactului rezulta din raspunsurile structurale si functionale ale ecosistemelor apelor. Conceptul impactului antropogenic este extrem de important pentru analiza zonelor de coasta si de larg. De secole aceste zone au fost centrele diferitelor activitati umane. Acestea includ urbanizarea, constructia hidroporturilor si a porturilor, exploatarea resurselor naturale (incluzand productia de petrol si pescariile), acvacultura marina, navigatia, si multe altele. Toate aceste activitati, in mod direct sau indirect, afecteaza ecologia tarmului. In prezent, disturbarile antropogenice in zona costiera s-au identificat la scara globala.

Apare astfel necesitatea caracterizarii ecologice a zonelor portuare precum si a ariilor adiacente in vederea identificarii riscurilor interne si externe precum si planificarii masurilor de prevenire si depoluare care pot furniza un sistem de siguranta trainic.

Controlul acestor ecosisteme reprezinta o garantie impotriva poluarii ulterioare si faciliteaza introducerea politicilor de interventie care au scop nu numai eliminarea poluarii ci si efectuarea evaluarilor de impact in cazul expansiunii si modificarii structurii portuare analizate.

Satelit al portului Constanta, portul Mangalia reprezinta un amplasament in care se desfasoara activitati multiple si foarte complexe cu un posibil impact asupra mediului marin din zona sudica a litoralului Marii Negre. Avand in vedere natura activitatii din sectorul portuar maritim, in acord cu conventiile internationale protecţia mediului vizează următoarele direcţii: creşterea responsabilităţilor şi întreprinderea măsurilor de reparare a prejudiciilor rezultate din poluarea cu hidrocarburi, modalităţi de construcţie, întreţinere a echipamentelor şi reparare a navelor, transport, manipulare şi stocare a substanţelor periculoase în zonele portuare.

Evaluarea si stabilirea nivelului si gradului de poluare a mediului marin (apa, sedimente si organisme) atat in incinta portului Mangalia cat si in zonele marine din imediata vecinatate aflate sub directa influenta a acestora precum si evaluarea efecteleor negative prezente in aceste areale datorita activitatilor portuare si indirect a activitatilor socio-economice din localitatea Mangalia (deversari de ape uzate menajer si industrial in incinta portului, etc.) devin astfel necestiati pe care lucrarea de fata si le-a propus drept obiectiv.