Forme de Schimb Simbolic

Paradoxul darniciei. Între libertate si constrângere între pierdere si câstig.

Introducere

Fiintele umane sunt creaturi curioase implicate intr-o constanta cercetare a semnificatiei.Aceasta obsesie a semnificatiei nu este simpla în încercarea de a întelege unitatea structurala si functionala a Universului ci, mai degraba o nelinistita grija de a descoperi scopul existentei lor.Continua cautare a sensului îl pune pe om în postura de a simboliza, de a da culoare si continut vietii sale…

Ernest Cassirer în ,,Filosofia formelor simbolice “ vorbea despre om ca ,,fiinta ce simbolizeaza. Claude Levi-Strauss facând analogie într fenomenele studiate, confirma aceasta caracteristica a omului spunând;

,,Asa cum limbajul este un cod simbolic si presupune un schimb simbolic între cei care comunica, miturile reprezinta o gândire simbolica care se comunica prin rit care reprezinta si el un schimb simbolic între om si divinitate.Rudenia si darul presupun si ele un schimb simbolic”.

Darul ca schimb simbolic, face obiectul studiului de fata. Voi încerca sa raspund la întrebarea enuntata în titlu, evocând darul în comunitatile arhaice de care s-a ocupat Mauss, apoi în alte societati mai vechi sau mai noi, în diversele sale ipostaze. Are darul o încarcatura la fel de bogata în societatea contemporana, poate fi regasit în contextul mercantilismului actual sau în ce mod suntem mai bogati,daruind?La aceasta ultima întrebare, crestinismul are un raspuns formulat tot ca un paradox:,,A darui înseamna a dobândi”

Lucrarea îsi asuma limitele sale, în masura în care a vorbi despre dar presupune un demers laborios din punct de vedere conceptual, metodologic sau intelectual…

Totusi lucrarea are meritul de a pune o serie de probleme actului daruirii si de a incita la o reflexie mai profunda asupra gestului nostru marunt: acela de a darui .

Darul, constrângere sau libertate, pirdere sau câstig ?!

Conform Dictionarului de Sociologie darul este ,,un obiect material cu valoare utilitara sau numai simbolica, oferit sau primit ca mijlocire a unei relatii sociale de prietenie, de vecinatate, de cooperare, de prestigiu, de ierarhie sau chiar de rivalitate”.Aceasta definitie este în accord cu teoria despre dar dezvoltata de Marcel Mauss în ,,Eseu despre dar”.Autorul aduce în atentie studiile pe care le-a intreprins în mai multe spatii istorico-simbolice ale Polineziei,Malaeziei,nord-vestului American, spatii în care darul este privit ca o prestatie totala-patlatch- ce exprima simultan mai multe legi :juridice, economice, religioase si chiar estetice.

,,Sunt fenomene ale dreptului privat si public de moralitate organizata si difuza, strict obligatorii, laudate sau blamate. Sunt politice si totodata casnice interesând în aceeasi masura clasele sociale, clanurile si familiile”

Patlatch-ul este o petrecere organizata cu ocazia unor momente speciale din viata comunitatii tribale sau doar în contexte de rivalitate, pentru a stabili sau a confirma un anumit rang, putere,bogatie.Sarbatoarea implica fast, grandoare si cheltuiala pe masura rangului.Se ofera cadouri costisitoare si chiar se distrug bunuri pentru placerea de a distruge…

Acest tip de ,,prestatie totala” nu se limiteaza la schimbul economic care ar aduce un câstig material ci este o forma de schimb straniu a carui singur scop este în viziunea lui Malinowski,,,de a strange reteaua de relatii întarind legaturile de reciprocitate”

Mauss însusi precizeaza ca :

,,darurile au înainte de toate un scop moral, obiectul creând între cele doua

personae un sentiment de prietenie, iar daca operatiunea nu are acest

efect, totul este ratat”