Cuprins
- Capitolul I Organizarea şi Funcţionarea SC ApaVital Iaşi 3
- 1.1. Scurt istoric 3
- 1.2. Obiectul de activitate 4
- 1.3. Organizarea internă 5
- 1.4. Functionalitate răspunderi, sarcini, competenţe 7
- 1.5. Structura de personal 9
- 1.6. Relaţiile externe ale SC ApaVital Iaşi 12
- 1.7. Structura si evoluţia principalelor vărsăminte ale SC ApaVital Iaşi către bugetele publice pe perioada 2006 - 2008 14
- Capitolul 2 Aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare 16
- 2.1 Aşezarea şi perceperea impozitului pe venitul din salarii 16
- 2.2. Aşezarea şi perceperea Taxei pe valoarea adaugată 21
- 2.3. Aşezarea şi Perceperea Impozitului pe profit 29
- 2.4. Aşezarea şi perceperea Taxelor Vamale 45
- 2.5. Aşezarea şi perceperea accizelor 51
- 2.6. Aşezarea şi perceperea Impozitului pe clădiri 54
- 2.6. Aşezarea şi perceperea Impozitului pe teren 56
- 2.7. Aşezarea şi perceperea Taxei asupra Mijloacelor de Transport 59
- 2.8. Aşezarea şi perceperea contribuţiei asigurărilor sociale 61
- 2.9 Aşezarea şi perceperea contibuţiei de asigurări pentru şomaj 66
- 2.10. Aşezarea şi perceperea contribuţiei la asigurările sociale de sănătate 69
- 2.11. Aşezarea şi perceperea contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale 72
- Bibliografie 75
Extras din proiect
Capitolul I Organizarea şi Funcţionarea SC ApaVital Iaşi
1.1. Scurt istoric
În momentul în care Iaşul a fost atestat documentar printr-un document emis la Curtea lui Alexandru cel Bun, alimentarea cu apă se realiza din izvoare neamenajate sau din uluce, budăi, şi fântîni.
Mai târziu în anul 1654 la Iaşi existau captări de ape subterane şi o baie publică, prima de acest fel din ţară.
O perioadă mai benefică Iaşului a fost 1774-1777, în acest timp Prinţul Grigore Alexandru Ghica realizează o serie de fântîni publice şi măreşte debitele vechilor izvoare.
În perioada 1865-1872, Serviciul Apelor trece de la Ministerul Lucrărilor Publice în subordinea Primăriei relizându-se primele încercări de alimentare cu apă a oraşului din surse mai îndepărtate.
Primele lucrări de canalizare se efectuează în perioada anilor 1878 – 1884
În anii 1898-1911 Inginerul W. H. Lindley realizează studii hidrogeologice propunând alimentarea cu apă a oraşului Iaşi din dreptul comunei Timişeşti, la confluenţa Văii Nemţişorului cu Valea Moldovei, având ca sursă rîul Ozana. Această lucrare constituie începutul modernizării sistemului de alimentare cu apă a municipiului Iaşi.
În anul 1936 se înfiinţează Societatea comunalăa Apelor potabile Iaşi. În 1942, aceasta se transformă în Regie Publică Comercială, iar în 1948 se înfiinţează Întreprinderea de Electricitate, Tramvaie, Apă-Canal, Salubritate.
Deoarece sursa Timişeşti furniza un debit insuficient în perioada 1955-1957 se proiectează şi se execută alimentarea cu apă a Iaşului din sursa de suprafaţă Prut, realizându-se priza de captare Ţuţora I, conducta de aducţiune Priza Prut - staţia de repompare Ion Creangă şi staţia de tratare Şorogari, sistem ce asigură în prezent circa 60% din necesarul de apa potabilă şi industrială, iar activitatea de apă şi canalizare fiind preluată de Întreprinderea Comunală Apă-Canal-Băi Iaşi.
Regia Autonoma Judeţeană de Apă-Canal Iaşi se înfiinţează în anul 1991, în perioada 1996-2000 s-a derulat un amplu program de investiţii în toate domeniile de activitate ale regiei.
In perioada 2001-2008 se implementează de către R.A.J.A.C. Iaşi programul ISPA ce are ca principală motivaţie efectul pozitiv asupra mediului înconjurător, precum şi efectele socio-economice şi operaţio¬nale ce vor apărea în urma finalizării programului. Acest program urmăreşte:
• renovarea şi modernizarea Staţiei de epurare a apelor uzate Iaşi ce conduce la îmbunătăţirea râului colector Bahlui, iar calitatea apelor deversate contribuie la protejarea zonei Deltei Dunării declarată zonă protejată în ceea ce priveşte biodiversitatea;
• modernizarea Staţiei de tratare a apei potabile Chiriţa ce presupune îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi alinierea la cerinţelor Uniunii Europene;
• modernizarea a trei staţii de pompare strategice din oraş ce va conduce la ameliorarea calităţii distribuţiei apei potabile;
• adoptarea unei procesări pe termen lung a nămolului, care va avea efecte pozitive faţă de actuala depozitare în lagune;
În ianuarie 2008, ca urmare a restructurii Regiei Autonome Apă Canal Iaşi, prin hotărare de Consiliu Judeţean, i-a naştere o noua societate comercială sub denumirea de Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Apa Vital SA Iasi, societate comercială pe acţiuni. În continuare, pachetul majoritar de 51% va fi detinut de CJ Iasi, care însumeaza un capital social de 100 milioane RON. O consecinta imediata a acestei schimbari de statut juridic este faptul ca toate consiliile locale din judet, în prima instanta, vor putea intra în actionariatul noii societati cumparând actiuni la „Apa Vital” SA. Fiecare comunitate locala va putea achizitiona maxim 50.000 de actiuni. Dupa aceasta, vor putea dezvolta proiecte de extindere a retelelor de apa-canal, pe ariile administrative respective.
1.2. Obiectul de activitate
Obiectul de activitate a SC ApaVital Iaşi constă în alimentarea cu apă potabilă şi industrială, canalizarea şi epurarea apelor uzate în municipiul Iaşi, oraşele Tîrgu Frumos, Hîrlău, precum şi într-un număr de 89 de comune, punîndu-se în slujba a peste 550.000 locuitori şi 2.500 agenţi economici.
Deci obiectul de activitate al SC ApaVital Iaşi constă în:
- captarea, aducţiunea, tratarea, înmagazinarea şi distribuţia apei potabile şi industriale către populaţie, agenţi economici şi unităţi social-culturale;
- colectarea, prin intermediul reţelelor de canalizare a apelor uzate şi meteorice;
- tratarea apelor uzate.
Activităţile complementare pe care le realizează SC ApaVital Iaşi sunt:
- Proiectarea în regie proprie;
- Consulting;
- Întreţinerea şi repararea utilajelor de intervenţie şi transport;
- Montări contoare în apartamente.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Fundamentare si Realizarea Veniturilor Bugetare la SC Apavital Iasi.doc