Impactul Salariului Minim și al Salariului Mediu Asupra Nivelului de Ocupare

INTRODUCERE

Am ales aceasta tema deoarece consideram ca un element esential în relaţiile de muncă din unităţile economice, este problema remunerării muncii, deoarece salariul angajaţilor este un mijloc de existenţă. Prin acesta se subînţelege nu numai aprecierea echitabilă a muncii, ci şi suficienţa surselor băneşti pentru supravieţuirea fizică.

Salariul reprezintă orice recompensă sau castig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.

La stabilirea şi achitarea salariului nu se admite nici o discriminare pe criterii de sex, vîrstă, handicap, origine socială, situaţie familială, apartenenţa la o etnie, rasă sau naţionalitate, opţiuni politici sau convingeri religioase, apartenenţă sau activitate sindicală. Salariul este confidenţial şi garantat.

Salariul nu este expresia reală a preţului forţei de muncă, ci se formează pe baza percepţiei sociale referitoare la nivelul veniturilor, dar şi a sistemelor de negociere a veniturilor salariale. Deci, salariul se „fixează” în afara pieţei forţei de muncă în funcţie de nivelul prezent al preţurilor la bunurile de consum şi al anticipaţiilor referitoare la evoluţia ratei inflaţiei.

„Munca este aceea care determina volumul, structura şi calitatea bunurilor materiale şi spirituale a serviciilor de care se dispune în societate” .

Indicatorii din acest domenii sunt legaţi de ocupare şi dependenţă, de disponibilitatea locurilor de muncă, structura ocupaţională, proporţia şi durata medie a şomajului.

Pentru posesorul de forţă de muncă însă, salariul reprezintă un venit fiind principalul mijloc de existenţă a sa şi al familiei sale, iar reacţia acestuia va fi de a încerca să maximizeze salariul nu numai pentru a avea un minim necesar, dar şi pentru a avea un salariu cât mai mare.

CAPITOLUL I

TEORII ALE SALARIULUI MINIM

Rolul organismelor internationale este acela de a incuraja guvernele in directia adoptarii de politici si metode favorabile sistemelor de salarii minime, trebuie subliniat faptul ca Organizatia Internaţionala a Muncii, înca de la infiintarea sa in anul 1919, prin constitutia sa, si-a propus sa militeze pentru garantarea unui salariu care sa asigure conditii de viaţa convenabile.

De asemenea in articolul 23 alineat 3 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului adoptata la 10.12.1948 de catre Adunarea Generala a O.N.U. se arata ca "orice om care munceste are dreptul la o retributie echitabila si satisfacatoare care sa-i asigure atat lui, cat si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana, si completata, la nevoie, prin alte mijloace de protective sociala" .

Salariul minim garantat reprezinta salariul considerat ca suficient pentru satisfacerea necesităţilor vitale de alimente, îmbrăcăminte, educaţie etc. ale salariaţilor, ţinând cont de dezvoltarea economică şi culturală a fiecărei ţări.

Salarial mediu lunar reprezintă raportul dintre sumele plătite salariaților de către agenții economici în luna de referință, indiferent pentru ce perioadă se cuvin și numărul mediu de salariați.

Guvernul şi patronatele folosesc, de ani de zile, aceeaşi teză pentru a face faţă presiunii sindicatelor: „nu se pot majora salariile fără o creştere corespunzătoare a productivităţii muncii.” Ideea este repetată, sistematic, de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, care, în perioada negocierilor colective dă o mână de ajutor capitalului de stat şi celui privat. Mai mult, el susţine că mărirea salariilor duce la creşterea inflaţiei.

Potrivit Hotararii Guvernului nr. 1.225 din 2011, pentru stabilirea salariului de baza minim brut, publicat in Monitorul Oficial nr. 922 din 12/27/2011, incepand cu data de 1 ianuarie 2012, salariul de baza minim brut se stabileste la 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169 ore in medie pe luna in anul 2012, reprezentand 4,14 lei/ora.

Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, declara, ca salariul minim pe economie ar putea înregistra o "creştere calibrată" anul acesta.

In cazul în care ar creşte salariile , există riscul ca angajatorii să facă mai puţine angajări, fiind de părere că o creştere a preţului muncii ar putea avea efecte nedorite în economie . "Dacă mergem la măcelărie sau la supermarket şi cumpărăm carne şi dacă mâine măcelarul scumpeşte carnea, veţi cumpăra mai multă sau mai puţină carne? Probabil că veţi cumpăra mai puţină carne. Dacă cresc salariile, angajatorii vor face mai puţine angajări”.

Oficialul FMI a atras atenţia şi asupra politicii de asistenţă socială, avertizând că există mii de cazuri în care asistenţa din partea statului se îndreaptă către persoane care pot încă munci.

Preşedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, declara că ” Salariul minim de 700 de lei propus de Guvern va duce la pierderea pieţei interne, ceea ce va scufunda şi mai mult economia în această perioadă de criză.” .

Câştigul salarial mediu nominal net a fost în luna noiembrie 2011 de 1.491 lei, în creştere cu 8,3% comparativ cu aceeaşi lună din 2010, cele mai mari valori înregistrându-se în sectorul intermedierilor financiare, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante.

În luna noiembrie 2011, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale , a plăţilor sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna noiembrie au fost în creştere comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari. (anexa 1)

Scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici, de dificultăţile financiare din sectorul economic. De asemenea, în unele activităţi economice scăderea nivelului câştigului salarial mediu net din luna noiembrie a fost cauzată de acordarea în luna precedentă a primelor ocazionale.

În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna octombrie în învăţământ (4%), evoluţie ca urmare a plăţii cu ora a cadrelor didactice, sănătate şi asistenţă socială (1,2%), în urma plăţii drepturilor salariale restante cuvenite salariaţilor din unele unităţi din domeniul asistenţei sociale care s-au confruntat cu dificultăţi financiare în lunile precedente, precum şi a disponibilizării personalului care realiza câştiguri salariale mici şi administraţie publică (1%), unde au fost plătite sumele restante pentru diferite sporuri ori concedii de odihnă.

Franks este de părere că România este pe calea cea bună, dar mai sunt multe provocări de înfruntat. El a comparat România cu "o navă care a ieşit din furtună, a făcut câteva reparaţii, este într-o stare mai bună, dar se vede în depărtare o nouă furtună. Sunt nori deasupra Europei, România trebuie să navigheze prin aceste ape".