Industria Ospitalitatii

CAPITOLUL 1

INDUSTRIA OSPITALITĂŢII. CONCEPTE ŞI PARTICULARITĂŢI

1.1 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII TURISMULUI

Turismul reprezintă, atât prin conţinut cât şi prin rolul său, un fenomen care s-a impus pregnant în epoca contemporană, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică a actualului secol şi al secolului trecut. Este una dintre componentele majore ale vieţii economice şi sociale ce polarizează interesul unui număr tot mai mare de ţări. Receptiv la transformările lumii contemporane - introducerea automatizării, folosirea ciberneticii şi a informaticii în diverse sectoare economice, industrializarea agriculturii, modernizarea mijloacelor de transport - turismul evoluează sub influenţa acestora, integrându-se în procesul general de dezvoltare.

Societăţile industrializate au determinat concentrarea populaţiei în centre urbane care au devenit foarte aglomerate sub aspectul locuinţelor, al căilor şi mijloacelor de transport, al centrelor de distracţie. Pe de altă parte, industrializarea a creat condiţii de creştere a productivităţii cu efecte benefice asupra nivelului veniturilor obţinute ca urmare a prestării de activităţi şi a creşterii duratei timpului liber. însă, industrializarea are şi efecte negative asupra membrilor societăţii. Acestea sunt poluarea, lipsa de mişcare, boli ale sistemului nervos cauzate de stresul zilnic, de constrângerile din viaţa socială şi profesională. Toate acestea duc la dorinţa oamenilor de a-şi petrece timpul liber călătorind, căutând natura, vizitând oraşe, zone necunoscute pentru a-şi lărgi universul cunoaşterii sau pentru a-şi îngriji sănătatea. Turismul reprezintă una din principalele modalităţi de petrecere plăcută şi utilă a timpului. Prin potenţialul uman şi material pe care îl antrenează în dezvoltarea sa, ca şi prin efectele benefice asupra domeniilor cu care vine în contact, turismul acţionează ca un factor stimulator al progresului. Totodată, turismul poate contribui la diminuarea efectelor negative ale şomajului având în vedere faptul că este mare consumator de forţă de muncă şi poate contribui la crearea de noi locuri de muncă în ramurile activităţii economice cu care se află în strânsă legătură.

Studiile efectuate pe plan mondial, în legătură cu tendinţele dezvoltării tehnice, economice şi sociale au ajuns la anumite concluzii ce au influenţă asupra fenomenului turistic. Este vorba de creşterea continuă a populaţiei pe glob la peste 6 miliarde de locuitori, creşterea speranţei de viaţă la circa 80 de ani, ridicarea nivelului veniturilor pe locuitor, creşterea duratei timpului liber ca urmare a automatizării procesului de producţie, urbanizarea aproape în totalitate a populaţiei ocupate în industrie şi servicii, simplificarea mijloacelor de transport care vor „reduce distanţele". Toate aceste aspecte ne conduc spre concluzia ca turismul va reprezenta în viitor, în aproape toate ţările lumii, o necesitate obiectivă deoarece consumul de produse turistice se va transforma într-o cerinţă resimţită din ce în ce mai mult de omul modern.

Activităţile turistice deţin o poziţie importantă în structura mecanismului economic şi au un rol activ în procesul de dezvoltare şi modernizare a economiei. Deşi este considerat de mulţi specialişti ca un fenomen propriu perioadei contemporane, totuşi trebuie subliniat faptul că turismul a început să prindă contur încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Dacă iniţial, la baza consumului turistic, exista o motivaţie legată de odihnă şi recreere, ulterior, motivaţiile au devenit tot mai numeroase, legate de necesitatea de refacere a sănătăţii, de cunoaştere, de destindere. De asemenea există motivaţii legate de afaceri, de comunicare, de curiozitate, snobism, motive familiale, sportive, etc.

O reflectare sugestivă a conţinutului şi complexităţii activităţii turistice este redată astfel: „Latură a sectorului terţiar al economiei unde activitatea prestată are ca scop organizarea şi desfăşurarea călătoriilor de agrement, de recreere sau deplasarea persoanelor la diferite congrese şi reuniuni şi care include toate activităţile necesare satisfacerii nevoilor de consum şi de servicii de turism". Prin ansamblul proceselor şi relaţiilor generate de satisfacerea nevoilor de consum ale turiştilor, turismul prezintă trăsăturile unui domeniu distinct de activitate şi se constituie într-o ramură a economiei naţionale care, prin specificul său, se integrează în sfera sectorului terţiar.

Totodată, diversitatea activităţilor ce dau conţinut prestaţiei turistice ca şi prezenţa uneia dintre ele în structura altor ramuri ale economiei, conferă turismului caracterul unei ramuri de interferenţă. Cercetările întreprinse asupra rolului turismului au evidenţiat faptul că are „un impact considerabil asupra economiilor societăţilor şi culturilor diferitelor ţări de referinţă. Contribuţia turismului la viaţa economică şi socială este diferită de la o ţară la alta, în funcţie de nivelul de dezvoltare şi de politica promovată în legătură cu aceste activităţi. În cadrul economiei, turismul se manifestă ca mijloc de diversificare a structurii acesteia prin crearea unor activităţi specifice cum este industria hotelieră care are în vedere nu numai adăpostirea şi crearea condiţiilor şi confortului pentru odihna călătorului ci şi o serie de prestaţii suplimentare a căror gamă este foarte variată, începând cu informarea turiştilor şi până la servicii comerciale, servicii nespecifice. În cadrul serviciilor de alimentaţie publică, asociate activităţii de turism, s-a creat o formă de industrializare a produselor culinare, „sistemul catering" care prezintă o serie de avantaje economice şi sociale.