Investigarea Politicii Bugetare

Analizând, la nivelul României, politica bugetară, în perioada 1990-2007 şi estimările pentru 2008-2050, am constatat că aceasta are ca scop final convergenţa reală şi sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice prin: (i) controlul deficitului bugetar astfel încât să se respecte ţinte anuale; (ii) ajustarea cheltuielilor bugetare la posibilităţile reale de acumulare a veniturilor bugetare şi obţinerea unei stabilităţi bugetare; (iii) susţinerea politicilor prioritare din domeniile protecţie socială, învăţământ, sănătate, apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, transporturi, agricultură, industrie, mediu; (iv) creşterea disciplinei economico-financiare la nivelul instituţiilor publice; (v) programarea bugetară, pe un orizont mediu de timp, axată pe alocarea eficientă a fondurilor bugetare.

Perioada Obiectivele şi realizările majore ale politicii bugetare

1990-1995 Obiectivele majore ale politicii bugetare vizau limitarea cheltuielilor şi finanţarea lor neinflaţionistă în scopul menţinerii sub control a deficitului bugetar. Din punct de vedere practic, însă, cheltuielile bugetare au fost influenţate semnificativ de inflaţie şi de susţinerea unor acţiuni prioritare în condiţiile în care s-au redus subvenţiile pentru sectorul extractiv şi s-au majorat, peste medie, cheltuielile social-culturale, a celor cu ordinea publică, a celor pentru autorităţile publice. Printre realizările importante ale perioadei putem aminti: (i) apariţia unui post important în bugetul de stat a cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică; (ii) supravegherea modalităţilor de angajare a cheltuielilor bugetare, în scopul raţionalizării cheltuielilor de personal şi utilizării eficiente a fondurilor publice ; (iii) controlul cheltuielilor bugetare s-a bazat pe mecanismul blocării acestora până când resursele bugetare erau suficiente, excepţiile fiind cheltuielile pentru salarii, pensii, alocaţii pentru copii şi plăţile de dobânzi.

1996-2000 Politica bugetară expansionistă din anul 1996, manifestată mai ales prin nivelul ridicat al cheltuielilor pentru agricultură, al cheltuielilor de personal în sectoarele generatoare de pierderi, a condus la creşterea inflaţiei. În perioada următoare obiectivul politicii bugetare viza reducerea semnificativă a cheltuielilor bugetare menite să asigure atingerea ţintelor primordiale ale programului economic, respectiv reluarea creşterii economice şi reducerea ratei inflaţiei. Ca urmare, s-au restructurat sectoarele energetic, industrial, agricol, bancar, care generau pierderi, concomitent cu asigurarea protecţiei sociale pentru cei disponibilizaţi.

2001-2005 Politica bugetară s-a axat pe: (i) realizarea unei distribuţii eficiente şi transparente atât prin stabilirea unui sistem coerent de priorităţi, cât şi prin repartizarea cheltuielilor pe sectoare; (ii) susţinerea politicilor prioritare din domeniile: protecţie socială, învăţământ, sănătate, apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, transporturi, agricultură, industrie, mediu; (iii) menţinerea deficitului bugetar la un nivel redus, finanţat în condiţii neinflaţioniste; (iv) ajustarea cheltuielilor bugetare la posibilităţile reale de acumulare a veniturilor bugetare şi obţinerea unei stabilităţi bugetare; (v) continuarea sistemului de programare bugetară prin fundamentarea bugetului şi alocarea fondurilor publice pe bază de programe, ce urmează să fie direcţionate în sectoarele prioritare ale economiei; (vi) îmbunătăţirea infrastructurii şi dezvoltării rurale – care alături de asistenţa externă nerambursabilă primită de la Uniunea Europeană - să contribuie la reducerea decalajului faţă de ţările europene; (vii) sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, prin majorarea sumelor alocate programelor destinate înfiinţării şi dezvoltării acestor întreprinderi şi a fondului de garantare, precum şi prin promovarea exporturilor realizate de acestea în condiţii de competitivitate; (viii) îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul negocierilor de aderare la UE.

2006-2007 Obiectivele politicii bugetare sunt axate, în principal, pe : (i) îmbunătăţirea stabilităţii politicii de cheltuieli, eficienţei alocărilor bugetare, prin alocarea fondurilor bugetare pentru dezvoltarea infrastructurii, protecţia mediului, securizarea frontierelor; (ii)susţinerea politicii agricole în conformitate cu cerinţele Politicii Agricole Comune şi de Pescuit; (iii) susţinerea unor costuri implicate de ridicarea nivelului de performanţă a operatorilor economici autohtoni; (iv) reforma sistemului de asigurări sociale; (v)consolidarea formulării proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite pe bază de programe, ceea ce conferă o perspectivă de ansamblu asupra stabilităţii şi predictibilităţii strategiilor sectoriale ale acestora, orientând întreaga gestiune financiară spre obiective, performanţă, rezultate; (vi) asigurarea cu prioritate a sumelor destinate cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri europene; (vii) restructurarea cheltuielilor publice prin prioritizarea programelor de anvergură naţională, pentru o corelare mai bună a politicilor sectoriale, programelor/acţiunilor cu obiectivele măsurabile şi resursele bugetare.

2008-2050 Obiectivele politicii bugetare sunt: (i) direcţionarea resurselor bugetare către acele politici sectoriale considerate prioritare ( învăţământ, sănătate, susţinerea asigurărilor sociale, transporturi, mediu, dezvoltarea regională, dezvoltarea cercetării–inovării - obiectiv esenţial al Strategiei Lisabona, agricultură, apărare); (ii) dezvoltarea conceptului de planificare strategică, care va permite consolidarea conexiunii dintre planificarea politicilor publice şi elaborarea bugetului şi creşterea eficienţei şi coerenţei în cheltuirea fondurilor publice; (iii) asigurarea, cu prioritate, a sumelor destinate cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri europene şi a contribuţiei României la bugetul comunitar, în condiţiile unui deficit situat sub 3% în produsul intern brut; (iv) creşterea disciplinei economico – financiare în cadrul ministerelor şi agenţiilor guvernamentale, precum şi în unităţile din subordinea acestora, urmărindu-se alocarea eficientă, atent adresată a fondurilor bugetare, întărirea mecanismelor de control a cheltuielilor publice, creşterea responsabilităţii şi a performanţelor manageriale, eliminarea disfuncţionalităţilor înregistrate, identificarea şi monitorizarea riscurilor.

Sursa: Obiectivele şi realizările aferente fiecărei perioade sunt sintetizate de autori pe baza Programelor de Guvernare, Programului de Convergenţă 2006-2009, Rapoartelor privind proiectul legii bugetului de stat, Rapoartelor anuale 1992-2006 ale Băncii Naţionale a României, Comisiei Europeane (2006, 2007).