Cuprins
- Capitolul1Organizarea si functionarea institutiei publice ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI 1
- 1.1 SCURT ISTORIC 1
- 1.2 OBIECT DE ACTIVITATE 2
- 1.3 ORGANIZARE INTERNA SI FUNCTIONALITATE 3
- 1.4 STRUCTURA DE PERSONAL 9
- 1.5 RELATII CU EXTERIORUL 9
- 1.6 STRUCTURA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR BUGETARE LA ACADEMIA ROMANA – FILIALA IASI IN PERIOADA 2004 – 2006 13
- Capitolul 2 Fundamentarea indicatorilor financiari la Academia Romana Filiala Iasi 16
- 2.1 Cadrul juridic 16
- 2.2. Clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare 17
- 2.2.1 Calcule şi fundamentări pe categorii de cheltuieli 18
- 2.2.1.A. Cheltuielile de personal 19
- 2.2.1.B Fundamentarea cheltuielilor materiale şi a serviciilor 27
- 2.2.2.Structura bugetului de venituri şi cheltuieli 33
- 2.3. Calcule şi fundamentări pe categorii de venituri 35
- Capitolul 3 Finantarea institutiei publice ACADEMIA ROMANA-FILIALA IASI 38
- 3.1.SURSE DE FINANTARE 38
- 3.2.FINANTAREA BUGETARA 41
- 3.2.1.METODE,TEHNICI,PROCEDURI SI OPERATIUNI PRIVIND FINANTAREA BUGETARA 41
- 3.2.2. UTILIZAREA CREDITELOR BUGETARE SI A MIJLOACELOR BANESTI ACORDATE PALTI PENTRU CHELTUIELI 43
- Capitolul 4 Organizarea evidenţei la o instituţie publică 47
- 4.1. Evidenţa tehnico-operativă 47
- 4.2. Evidenţa statistică 54
- 4.3. Evidenţa contabilă 55
- 4.3.1. Reguli de bază privind conducerea contabilităţii în instituţiile publice 57
- 4.3.2. Contabilitatea curentă şi centralizatoare 59
- 4.3.2.1. Contabilitatea bugetară curentă sau proprie 59
- 4.3.2.2. Contabilitatea bugetară centralizatoare sau periodică 61
Extras din proiect
Capitolul 1
Organizarea si functionarea institutiei publice ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI
1.1 SCURT ISTORIC
Prezentarea istoricului acestei unităţi este strâns legată de înfiinţarea şi desfăşurarea activităţii Academiei Române de care aparţine acestă filială.
Academia Română a fost înfiinţată în aprilie 1866 sub numele de ‚,Societatea Literară Română’’ , printr-un decret de înfiinţare dat de Locotenenţa Domnească pe baza unui raport al Ministrului Instruncţiunii şi cultelor C.A. Rosseti. Prin decretul din 22aprilie 1866, completat cu decretul din 2 iunie 1867 erau numiţi 21 de membrii ai Societăţii Literare Române, scriitori şi oameni de ştiinţă români. În prima sesiune care a avut loc începând cu 1 august 1867 şi care a durat 2 luni9 s-a votat statutul asociaţiei care-şi modifică denumirea în ‚,Societatea Academică Română’’ ce funcţiona pe 3 secţiuni: literatură filologică, istoric arheologic, ştiinţele naturii.
Prin legea din 30 martie 1879, Societatea Academică Română a fost declarată institut naţional cu denumirea Academia Română având sarcina de a studia limba şi istoria naţională, literatura, ştiinţele şi artele.
Academia Română – filiala IAŞI fost înfiinţată prin Decretul nr.198 din 13 august 1948 si isi incepe activitatea la 24 ianuarie 1949, in cladirea vechii Academii Mihailene, sub conducerea acad. Radu Cernatescu, ales, prin ceea ce a lasat valoros, fecund si trainic inaintasii, situand-o in prelungirea acestor traditii ale Iasului cultural stiintific.
La infiintare, filiala avea 5 membri titulari si corespondenti si 12 cercetatori stiintifici, care isi desfasurau activitatea in urmatoarele institute si colective:
- Institutul de matematica
- Institutul de chimie
- Institutul de istorie si filologie
- Colectivul de cercetari medicale
Ulterior, filiala a cunoscut o ascensiune vadita (12 membri titulari si corepondenti, patru institute, trei centre si doua sectii de cercetare etc.) pana in 1974, cand printr-o reorganizare impusa, a fost supusa unui proces de restrangere si anihilare a activitatii, prin desprinderea unitatilor de cercetare (trecerea acestora la Ministerul Invatamantului sau alte ministere de profil) si inghetarea alegerii de membri ai Academiei (la sfrsitul anului 1989,filiala avea 5 membri titulari si corespondenti).
Cu toate aceste incercari grele prin care a trecut filiala, la care s-a adaugat si dezafectarea cladirii Academiei Mihailene din 1963, prin eforturi deosebite, cu fonduri de la Fundatia "M. H. Elias" s-a construit un nou local, dat in folosinta in 1982, sediul actual al acesteia.
Renasterea Academiei Romane, ca si a filialei Iesene, prin Decret-Lege nr.4/'90, a redus sub egida acesteia (chiar daca numai partial), unitatile de cercetare cedate in 1974 si a creat alte unitati noi.
Prin Legea de organizare si functionare a Academiei (noiembrie 2001) s-a statuat cadrul juridic si organizatoric al acesteia, care raspunde exigentelor si cerintelor noii etape de dezvoltare.
In prezent filiala este condusa de acad. Viorel Barbu, presedintele acesteia si prof. dr. Constantin Toma, m.c., secretarul Biroului Filialei. Are 19 membri titulari si corespondenti, doi de onoare din tara si opt din R. Moldova si Ucraina.
Filiala organizeaza numeroase manifestari stiintifice (sedinte de comunicari lunare, simpozioane, sesiuni stiintifice, mese rotunde, dezbateri, conferinte si comemorari).
Anul academic se incheie printr-o ampla manifestare stiintifica "Zilele academice Iesene" care reprezinta raportul public al activitatii de cercetare din unitatile proprii.
1.2 OBIECT DE ACTIVITATE
Conform Statutului Academiei Romane (adoptat de Adunarea Generala extraordinara din 2 februarie 1990) art.2, Academia Romana este o institutie de interes public national de cercetare in domeniile fundamentale ale stiintei, cu personalitate juridica de drept public si independenta in lucrarile sale de orice natura.
Academia Romana este finantata de la bugetul de stat si functioneaza autonom. Ea isi administreaza in mod independent averea prezenta si viitoare; poate primele donatii, legate de orice alte bunuri sau valori prin orice mod prevazut de lege, cu aprobarea Prezidului ei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Monografie Academia Romana.doc