Procesul de convergență economică în România

Convergenta inseamna evolutie catre atingerea unei anumite tinte, iar drumul parcurs de fiecare tara pentru a ajunge la tinta propusa poate fi diferit; prin adoptarea acquis-ului comunitar*, diferentele de perceptie si implementare a politicilor tarilor participante se reduc, iar parcursul comun duce la atenuarea diferentelor dintre state.

Conceptul de convergenta reprezinta diminuarea diferentelor dintre indicatorii economici ai tarilor membre unei zone geografice. Procesul de convergenta economica reala se inregistreaza daca tarile in curs de dezvoltare ajung la o rata de crestere economica superioara tarilor mai bogate, ceea ce reduce diferentialul de venit dintre ele.Daca acest decalaj de crestere economica se mareste, se inregistreaza un proces de divergenta economica, care se masoara cu ajutorul nivelului PIB pe locuitor, exprimat in paritatea puterii de cumparare.

Convergenta reala presupune diminuarea decalajelor dintre ţări cu privire la: nivelul de dezvoltare si condiţiile de trai.

Tratatul de la Maastricht nu menţionează criterii explicite privind convergenţa reală, care sunt însă la fel de importante pentru adoptarea euro

Astfel de criterii de convergenţă reală pot fi:

- nivelul PIB/locuitor

-structura ramurilor economiei naţionale (% din PIB)

-gradul de deschidere a economiei

-volumul comerţului exterior şi gradul acestuia de integrare în UE

-costurile cu forţa de muncă

Convergenţa nominală este un proces multilateral, care se defineşte prin armonizarea treptată, într-un grad relativ ridicat, a instituţiilor şi politicilor naţionale ale ţărilor membre cu cele ale UE, în sfera monetară şi financiară.

Criterii de convergenţă nominală pot fi:

- deficitul bugetului consolidat, % din PIB ( sub 3%)

- datoria publică totală (internă şi externă), % din PIB (maxim 60%)

- rata medie a inflaţiei (max +1,5 pp peste media celor mai performanţi 3 membri ai UE)

- ratele dobânzilor pe termen lung (maxim +2 pp peste media celor mai performanţi 3 membri ai UE din perspectiva stabilităţii preţurilor)

- cursul de schimb faţă de euro (+/- maxim 15% (ERM II))

* Acquis comunitar = ansamblu de masuri convenite intre Uniunea Europeana si fiecare tara candidata la aderare, care are ca scop stabilirea unei consultante speciale pentru ca acestea sa adopte, cu costuri minime, corpusul de reguli si legi dupa care se administreaza Uniunea Europeana.

Pentru a intelege evolutia procesului de convergenta economica atat la nivel national, cat si regional se folosesc conceptele de convergenta beta (β) si sigma (σ). Primul concept presupune ca diferentele de venit pe locuitor sa se micsoreze de-a lungul timpului, iar cel de-al doilea se refera la o diminuare a dispersiei veniturilor pe locuitor intre tari, respectiv regiuni.

Convergenta economica beta absoluta se manifesta atunci cand tarile, regiunile initial mai sarace vor creste mai repede decat cele initial mai bogate, catre acelasi nivel de echilibru al venitului pe termen lung. Daca tarile poseda caracterisitici structurale diferite, atunci ele vor tinde catre niveluri diferite de echilibru ale venitului.; in consecinta, apare un proces de convergenta economica beta conditionala.

Dintr-o perspectivă globală, convergența economică are drept finalitate transformarea structurală a sistemului economic și adaptarea la caracteristicile ciclului economic global de tip Kondratieff*. Uniunea Europeană și-a asumat această miză, propunându-și prin Strategia Lisabona* realizarea unei economii competitive bazate pe cunoaștere, în condițiile asigurării coeziunii sociale.

Aderarea la Uniunea Europeana s-a dovedit a fi un proces care faciliteaza compatibilizarea economiilor in tranzitie cu standardele si criteriile specifice Uniunii Europene. UE a furnizat statelor candidate un model de elaborare a politicilor sale economice. Finalitatea tranzitiei la economia de piata o constituie realizarea convergentei reale cu modelul european de economie, acest proces presupunand convergenta veniturilor, a productivitatii, a structurii socio-ocupationale, a preturilor relative si a standardelor educationale.

Progresele in directia convergentei structurale (evidentiata de ponderile sectoriale ale valorii adaugate si ale populatiei ocupate ) sunt în masura sa asigure o eficienta mai mare a politicilor comune si un grad mai ridicat de convergenta a veniturilor.

*Ciclurile lui N.D. Kondratieff (1892-1938)Cauza lor principala este schimbarea radicala a bazei tehnologice a productiei, modificarea structurii ei. Durata unor asemenea cicluri este de 40 – 60 ani. Kondratiev a afirmat ca odata cu ciclurile mici ale productiei cu durata de 8 –10 ani, exista si cicluri mari – de cate 48 – 55 ani, ce constau din doua valuri – ascendent si descendent.

*Scopul declarat al acestei strategii este acela de a revigora politicile comunitare, pe fondul a două prvocări majore care afectau economia şi societatea: globalizarea şi dezvoltarea cu repeziciune a societăţii informaţionale Reușita acestui proces este influențată atât de alocarea fondurilor structurale prin politica de coeziune, cât și de politicile naționale de stimulare a creșterii economice.

Considerand trei perioade t0, t1 si t2, se prespune ca între t0 si t2 nu se inregistreaza o recuperare a decalajelor in termenide venituri; insa aceasta nu exclude existenta unor tendinte catre divergenta intre t0 si t1 si, respectiv, catre convergenta intre t1 si t2, ca in figura de mai jos. Prin urmare, analizele realizate sunt dependente de perioada de timp luata in considerare.