Regresia simplă și multiplă

PROBLEMA 1

1) Tema economică analizată este reprezentată de evoluția deficitului bugetar. Pentru realizarea acestei analize, vor fi folosite date din România, perioada 2000-2012.

2) Ca surse bibliografice, amintim: raport anual BNR, bază de date Eurostat.

http://bnro.ro/Publicatii-periodice-204.aspx

www.bnro.ro

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/

3) Pentru analiza deficitului bugetar în România, putem defini următoarele modelele de regresie simplă:

Yt = b + a*Xt + εt, unde Yt reprezintă deficitul bugetar al României, iar Xt reprezintă nivelul investițiilor din această țară. Prin intermediul acestui model este evidențiată influența variabilei exogene: investiții, asupra variabilei endogene: deficit bugetar.

Yi = c + d*Xi + εt, unde Yt reprezintă deficitul bugetar al României, iar Xt reprezintă nivelul PIB-ului din această țară.

4) În continuare va fi folosit primul model de regresie, și anume acela în care deficitul bugetar este influențat de nivelul investitiilor. Inițial se stabilește că o creștere a nivelului investițiilor, va determina o scădere a deficitului bugetar.

Sunt utilizate date, începând cu anul 2000 și până în anul 2012, sursa fiind http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/.

Deficitul bugetar

Formarea brută de capital (Investiții)

Pentru exprimarea datelor în moneda națională – RON, s-au folosit valorile cursului de schimb, înregistrate în perioada 2000-2012.

Transformările au fost efectuate astfel:

Sursa: prelucrare proprie

5) Analizând seriile de date, se observă faptul că, atât investițiile, cât și deficitul bugetar s-au modificat semnificativ de la un an la celalalt. În perioada 2000-2007, România a menţinut deficitul sub plafonul de 3 la sută din PIB. Politicile bugetar-fiscale expansioniste din 2008, cu o pronunţată conotaţie electorală, au condus la depăşirea semnificativă a acestui plafon, deficitul bugetar măsurat conform standardelor europene (SEC 1995) ajungând la 5,4 la sută din PIB.

Impactul crizei, a condus la slăbirea accentuată a activității economice și la o creștere a deficitului fiscal de peste 8 la sută din PIB în 2009, urmănd ca în perioada 2010-2012 nivelul acestuia să scadă treptat.

În tot acest timp, investițiile au avut o evoluție opusă deficitului bugetar. Acestea au atins un nivel maxim în anul 2008, urmând ca nivelul lor să se diminueze semnificativ în 2009, datorită impactului crizei economice.