Salariul

In ciuda faptului ca mesajul cifrelor este unul foarte glacial si arid, prin relevanta ei, informatia contabila a devenit in prezent “sine qua non-ul” ( fara de care nu se poate, indispensabil) managementului.

Salariul, un termen care se evalueaza prin cifre, a devenit la randul lui “sine que non-ul” angajatului, adica a posesorului fortei de munca. Pentru acesta, salariul reprezinta un venit obtinut prin munca, fiind principalul mijloc de existenta a sa si a familiei sale, de satisfacere a nevoilor. Prin urmare, salariatul va incerca sa maximizeze salariul, nu doar pentru a obtine un minim de subrezistenta ci si pentru o remunerare cat mai mare. Din acest motiv politicile salariale trebuie sa tina cont de nevoile si scopurile fundamentale ale oamenilor, salariul fiind unul dintre singurele metode a satisface nu doar nevoile fizice si biologice ale angajatului ci si cele sociale si personale.

In ceea ce priveste reactia posesorului de capital (intreprinzator respectiv angajator) asupra salariului, acesta va incerca minimizarea lui cu scopul de a mentine si/ sau de a creste competitivitatea, capacitatea concurentiala si viabilitatea intreprinderii pe piata. Pentru un intreprinzator salariul constituie, in general, unul dintre cele mai importante elemente ale costului de productie, motiv pentru care politicile salariale ale angajatorilor reprezinta de fapt politici ale controlului costului.

Salariul este deci si COST caci depinde de munca, dar si VENIT in acelasi timp deoarece depinde de rezultate.

Din punct de vedere al salariatului, cea mai mare importanta o are salariul real, acesta influentandu-i comportamentul. Astfel:

- daca salariul real nu corespunde aspiratiilor sale, salariatul va munci mai mult sau isi va schimba locul de munca .

- daca salariul real corespunde aspiratiilor sale, salariatul va munci mai putin

Salariul constituie o categorie economica, dar si una de factura juridica. Prin salariu se intelege pretul fortei de munca, o plata sub forma baneasca a valorii fortei de munca, a unei activitati depuse. Conform Codului muncii “salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca”.

Prestarea muncii si salarizarea muncii sunt obligatiile principale ce rezulta pentru

salariat si, respectiv, pentru angajator, prin incheierea contractului de munca. Astfel, pentru munca prestata, in conditiile prevazute in contractual individual de munca , fiecare presoana are dreptul la un salariu in bani, convenit la incheierea contractului respectiv.

Salariul este pretul muncii prestate exprimat in bani. In cazul in care munca se desfasoara pentru sine, este o munca indiferenta si produce venit, in timp ce, atunci cand se realizeaza pentru o terta persoana este o munca dependenta si produce venit sub forma de salariu. Deci salariul reprezinta un venit al unui om care munceste pentru altcineva de care este dependent , fie juridic , fie economic.

Salariul nu a existat din toate timpurile, desi factorul de munca a participat dintotdeauna la procesele de productie. Acesta s-a generalizat ca mod de remunerare, de recompensare, o data cu trecerea la organizarea sistematica a productiei manofacturate. Prin urmare, salariul „ nu constituie decat un mod de remunerare, nu absolut si unic, ci relativ recent in istoria economica, care nu s-a generalizat decat o data cu organizarea capitalista si patronala moderna”.

De-a lungul secolelor, notiunea de salariu si-a modificat si diversificat semnificatia. In sens larg acesta reprezinta venitul insusit prin munca.

Clasicii economiei politice considerau salariul un venit care recompensează munca. Substanţa salariului si marimea lui erau explicate prin teoria costului formarii resurselor de munca. Astfel, salariul este definit ca suma de bani prin care se asigura strictul necesar pentru intretinerea salariului si a familiei sale .

Adam Smith considera salariul “o rasplata naturala a muncii”. In conceptia lui, salariul este singurul venit bazat pe munca si trebuie sa corespunda minimului de obiecte de consum necesar muncitorului si familiei sale, fiind o parte din produsul muncii muncitorului din care se scade in primul rand renta si in al doilea rand profitul. Astfel, acesta scria “Un om trebuie intotdeauna sa poata trai din munca sa, iar salariul trebuie sa fie cel putin suficient pentru a-l intretine. Salariul trebuie sa fie in cele mai multe imprejurari, chiar ceva mai mare decat atat, altfel ar fi imposibil pentru muncitor sa intemeieze si sa tina o familie, iar cursul vietii al unor asemenea muncitori n-ar putea dura mai mult de o generatie” .