Statele Unite ale Europei

Revelatia secolului 21 ?

George Washington scria intr-o epistola trimisa Marchizul de La Fayette : "Într-o zi, pe modelul Statelor Unite ale Americii vor lua fiinţă Statele Unite ale Europei". Alte personalitati care au susţinut acest ideal au fost Napoleon Bonaparte (Împăratul Franţei) şi Giuseppe Mazzini (unul din emancipatorii şi unificatorii Italiei moderne). Şi Victor Hugo a folosit sintagma de "Statele Unite ale Europei" în cadrul Congresului Internaţional de Pace de la Paris din anul 1849.

Cum a aparut ideea monedei unice ?

Robert Mundell – parintele monedei Euro, laureatul premiului Nobel in anul 1999, a fost printre primii care au dezvoltat si argumentat ideea unei monede unice europene in lucrarea sa : “Un plan pentru o moneda unica europeana” , 8 Decembrie 1969 , acesta sustinand ca fara o moneda unica europeana, Europa isi va pierde influenta sa globala, in detrimentul SUA , solutii pe care le-a numit “noua ancora”.

UE in prezent

Principalele momente ale crizei cu care se confruntă Grecia

Grecia, ţara cu cele mai mari dificultăţi financiare din zona euro, traversează o criză a datoriilor care îşi are rădăcinile în situaţia din 2009, relatează AFP, care prezintă o cronologie a principalelor momente ale acesteia.

2009

- octombrie: Noul Guvern al lui Giorgios Papandreou ridică previziunea de deficit public a ţării pentru 2009 (12,7 la sută faţă de 6 la sută).

- decembrie: UE trage semnalul de alarmă privind starea finanţelor publice ale Greciei, agenţiile de rating reduc nota datoriei sale suverane.

2010

- 23 aprilie: Grecia, a cărei datorie se ridică la 350 de miliarde de euro, se hotărăşte să ceară ajutor internaţional. La începutul lui mai, UE şi FMI acordă un plan de împrumut de 110 miliarde de euro Atenei care adoptă un plan de austeritate.

- 5-6 mai: A treia grevă generală şi manifestaţii violente, soldate cu trei morţi.

2011

- 29-30 iunie: Nou plan de austeritate şi de privatizare. La 21 iulie, zona euro acordă un al doilea plan de ajutor în valoare de 159 de miliarde de euro şi prevede consolidarea Fondului european de stabilitate financiară (FESF), înfiinţat în mai 2010.

- 2 septembrie: Creditorii Greciei (UE, FMI şi BCE), care au constatat un derapaj important în conturile publice, îşi suspendă misiunea la Atena dar revin la sfârşitul lui septembrie.

- 20 octombrie: Nouă lege de austeritate pe fondul unei greve generale şi a unor manifestaţii violente soldate cu un mort.

- 27 octombrie: Acord european pentru salvarea Greciei (reducerea cu 100 de miliarde de euro a datoriei sale, noi împrumuturi internaţionale).

-31 octombrie: Giorgios Papandreou decide să supună planul european unui referendum.

- 2 noiembrie: Europenii suspendă ajutorul financiar şi somează Atena să se pronunţe în afara unui referendum asupra rămânerii sale în zona euro.

- 3 noiembrie: Summit G20 la Cannes (Franţa) pe fondul zvonurilor privind demisia Guvernului grec. Papandreou se declară dispus să renunţe la proiectul său de referendum pentru a garanta planul de salvare.

Standard & Poor’s aruncă Grecia în default parţial

Agenţia americană de rating Standard & Poor's a redus calificativul suveran al Greciei de la "CC", cel mai slab dintre ratingurile sta­telor lumii, la "default selectiv", moti­vându-şi decizia prin lansarea, de către Atena, a celui mai amplu program de restructurare a datoriilor de stat din lume, scrie The Wall Street Journal.

Banca Centrală Europeană a suspendat temporar eligibilitatea obligaţiunilor Greciei drept colateral pentru împrumuturi. Instituţia a arătat că deficitul de lichiditate lăsat de suspendarea obligaţiunilor Greciei poate fi acoperit de băncile centrale naţionale prin măsuri de urgenţă.

"Am retrogradat Grecia la «default selectiv» după ce guvernul elen a introdus retroactiv în legislaţie clauze de acţiune colectivă", se arată într-un comunicat al S&P.

Atena a lansat un program de reconversie a unor obligaţiuni de aproximativ 200 miliarde euro deţinute de sectorul privat, în care investitorii acceptă pierderi de 53,5% din valoarea nominală a titlurilor. Pierderile reale se ridică la 74%.

S&P arata că introducerea retroactivă a clauzelor de acţiune colectivă, care obligă la pierderi pe investitorii care nu se înscriu voluntar în ofertă, a schimbat condiţiile iniţiale ale obligaţiunilor şi a făcut din programul de schimb de datorii "o restructurare periculoasă". Agenţia a avertizat că dacă nu se găsesc suficienţi creditori care să accepte oferta, Grecia se va confrunta cu un default total iminent.

Dacă restructurarea datoriilor, de care depinde alocarea de noi ajutoare financiare, va avea succes, S&P ar putea îmbunătăţi ratingul statului elen cu o treaptă, la "CCC".

Grecia a intrat în default prin cel mai mare schimb de obligaţiuni din istorie şi nimic catastrofal nu s-a întâmplat

Schimbul de obligaţiuni greceşti a declanşat plata unor CDS-uri de trei miliarde de dolari (2,3 mld. euro) Economistul Nouriel Roubini anticipează că Portugalia va fi următorul stat care-şi va restructura datoria.

Grecia a anunţat că obligaţiuni de 197 miliarde euro din titlurile de 206 miliarde euro deţinute de investitorii privaţi, printre care bănci şi fonduri de pensii, vor fi preschimbate în noi obligaţiuni, ceea ce va duce la înjumătăţirea datoriei greceşti controlată de sectorul privat.

Schimbul de obligaţiuni

Iniţial, deţinătorii de obligaţiuni s-au oferit să schimbe datorii de 152 mld. euro în obligaţiuni supuse legii greceşti, ceea ce înseamnă o rată de participare de 85,8%, şi datorii de 20 miliarde euro în titluri sub legi străine. Pentru ca datoria elenă să poată fi redusă la 120% din PIB până în 2020, aşa cum au în vedere guvernul şi creditorii internaţionali, rata de participare ar fi trebuit să fie de 95%. De aceea, Atena a declanşat clauze retroactive de impact colectiv, prin care forţează investitorii privaţi să participe la schimbul de obligaţiuni. În acest fel s-a ajuns la o participare de 95,7%. Grecia a asteptat noi participanţi care deţineau obligaţiuni supuse legilor străine până pe 23 martie, dată după care nu a mai oferit investitorilor "îndulcitori", adică stimulente financiare pentru a participa. "Suntem datori copiiilor şi nepoţilor noştri să-i scăpăm de povara acestei datorii", a declarat ministrul grec al finanţelor Evangelos Venizelos despre schimbul de obligaţiuni, care lasă investitorii cu pierderi de 72%.

Prin programul de restructurare, pentru fiecare 100 de euro în obligaţiuni, creditorii primesc 15 euro în titluri pe termen scurt mai sigure, emise de fondul de salvare a zonei euro şi 31,5 euro în obligaţiuni greceşti care vor ajunge la scadenţă în 11-30 de ani. Fără swap, Grecia ar fi trebuit să ramburseze datorii de 14,5 mld. euro pe 20 martie, pentru care însă nu ar fi avut bani. Schimbul reduce, de asemenea, povara plăţii dobânzilor, care acum sunt în general mai mici decât cele iniţiale.