Cuprins
- INTRODUCERE 5
- Capitolul 1. SCHIMBARILE SOCIALE – FACTORI DE EVOLUTIE, INOVATIE SI PROGRES A SOCIETATILOR 7
- 1.1. Factorii schimbarilor sociale 7
- 1.2. Societatile agrare 12
- 1.3. Revolutiile industriale - un nou val al schimbarilor sociale 15
- 1.4. Tendinte ale economiei moderne 20
- 1.4.1. Globarizarea mondiala 20
- 1.4.2. România tara mambra a Uniunii Europene 22
- 1.4.3. România tara membra NATO 25
- Capitolul 2. IMPLICATIILE SCHIMBARILOR DIN ECONOMIE ASUPRA ARMATEI 28
- 2.1. Primul Val al schimbarilor sociale - dezvoltarea primului tip de razboi 29
- 2.1.1. Sistemul economic agricol si primul tip de razboi 29
- 2.1.2. Influentele economiei asupra dimensiunilor armetelor din Primul Val 32
- 2.1.3. Economia Primului Val si dezvoltarea tehnicii militare 33
- 2.2. Economia celui de-al doilea val – armata celui de-al doilea val 35
- 2.2.1. Sistemul economic industrial si aparitia celui de-al doilea tip de razboi 35
- 2.2.2. Productia de masa – armata de masa 38
- 2.2.3. Schimbarile economice si dezvoltarea tehnicii în Al Doilea Val 40
- 2.3. Razboiul din perspectiva tendintelor actuale 43
- 2.3.1. Riscuri si amenintari la adresa securitatii 43
- 2.3.2. Reconfigurarea centrelor de putere si influenta lor asupra razboiului 52
- 2.3.3. Fizionomia câmpului de lupta modern 57
- 2.3.4. Dezvoltarea tehnologica si tipologia razboaielor la început de mileniu 60
- Capitolul 3. REFORMA ÎN ARMATA ROMÂNIEI – STUDIU PRIVIND IMPLICATIILE EVOLUTIEI PRODUSULUI INTERN BRUT ASUPRA EVOLUTIEI CHELTUIELILOR PENTRU APARARE 66
- 3.1. Determinari ale reformei în armata României 66
- 3.2. Etapele procesului de restructurare a armatei române 70
- 3.3. Perspective ale armatei române – 2015 71
- 3.4. Studiu privind implicatiile evolutiei Produsului Intern Brut asupra evolutiei Cheltuielilor pentru Aparare 74
- CONCLUZII 84
- BIBLIOGRAFIE 86
Extras din proiect
INTRODUCERE
Istoria umana este istoria civilizatiilor si, pe parcursul istoriei, aceste civilizatii, au procurat pentru popoare cele mai pronuntate identificari.
Privind evolutia pe termen lung a societatilor, Alvin Toffler evidentiaza trei valuri. Primul val al civilizatiei agrare, al doilea val propulsat de civilizatia industriala si al treilea val, denumit în diferite modalitati: epoca a informaticii, epoca a electronicii, „satul global“, „epoca tehnocratica“ (Zbigniew Brezezinski), societate postindustriala (Daniel Bell), sau „revolutie stiintifico-tehnica“.
Omenirea traieste momente deosebite: ea se afla în faza de tranzitie catre un mod tehnic de civilizatie, care determina schimbari spectaculoase atât în viata economica, cât si militara. În mod incontestabil, aceste schimbari se produc sub impactul multilateral al revolutiilor tehnologice si tehnico-stiintifice contemporane. Cuceririle acestor revolutii pot fi folosite, ca si în alte momente din istoria umanitatii, atât în scopuri pasnice, ale progresului, cât si distructive, întrucât razboiul nu a disparut ca mijloc de atingere a unor obiective strategice si nici nu va disparea de curând. Acesta se va dezvolta si va fi dus, în general, de catre componentele sale noi, care folosesc mai eficient realizarle tehnologice ale celui de-al Treilea Val.
Pe fundalul transformarilor fundamentale determinate de cunoastere, razboiul îsi schimba fizionomia - conceptia, tipologia, paradigma strategica, doctrina actiunii (pregatirea trupelor, armament si tehnica, conducerea actiunilor de lupta, formele si procedeele de lupta).
Datorita remarcabilelor transformari în viitorul si natura razboiului însusi, tranzitiilor de la economiile de forta bruta la economiile de forta a creierului, razboiul atât de devastator, în trecut, prin aplicarea fortei brute si, mai apoi, mecanice, va deveni în curând „razboiul prin forta creierului“ în care tehnologia determina strategia. Este vorba aici de perfectionare sau mai bine spus de profesionalizare. Profesionalizarea armatei este un proces complex, multidimensional, de lunga durata si cu efecte diferite, sub aspectul naturii lor. Acest proces presupune transformari profunde la nivelul organizarii, dotarii cu armament si tehnica de lupta moderne, instruirii si activitatii organismului militar, schimbari acompaniate de implicatiile corespunzatoare în raporturile dintre armata si societate (societatea politica, societatea civila, institutii ale statului etc.), precum si în diverse compartimente ale vietii sociale.
Dupa cum se observa, statele actioneaza din ce în ce mai mult împreuna, în coalitii si aliante, pentru rezolvarea (chiar si prin forta) a unor diferende care afecteaza comunitatea internationala, structurile economice, culturale si informationale (care sunt deja globalizate, deci ale tuturor) si configureaza viitorul economic si social al planetei.
Esentiala pentru perioada pe care o parcurgem, pe baza realitatilor contemporane, este creserea rolului siintei în transformarea naturii si a societatii, având totodata rol în formarea personalitatii spirituale umane multilaterale. Întelegerea raportului de interconditionare dintre dezvoltarea economico-sociala si progresul tehnico-stiintific, dintre nivelul de civilizatie si valorificarea cuceririlor stiintei si tehnicii este de cea mai mare importanta.
Schimbarile deosebite aparute în mediul de securitate si în fizionomia ducerii actiunilor militare, prin introducerea noilor tehnologii, sisteme si platforme de arme inteligente, si digitalizarea câmpului de lupta modern constituie câteva elemente ce au schimbat profund fizionomia conflictului militar.
Reducerea efectivelor armatelor si a bugetelor militare, restructurarile, reorganizarile, transformarile, redotarile cu tehnica de vârf, profesionalizarea, aparitia unor noi riscuri, amenintari si vulnerabilitati, cresterea ponderii operatiilor altele decât razboiul/operatiilor de stabilitate vor conduce la schimbarea conceptiei de ducere a actiunilor militare, la aparitia de noi strategii, doctrine (integrate, multinationale) si la o altfel de pregatire a fortelor armate în timp de pace, criza sau conflict/razboi.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu Privind Schimbarile din Economie.doc