Cuprins
- CUPRINS: 2
- INTRODUCERE 3
- CAPITOLUL I. EVOLUŢIA LEGISLAŢIEI PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ 5
- 1.1 Caracteristicile taxei pe valoarea adăugată 5
- 1.2. Legislaţia privitoare la T.V.A. 6
- 1.2.1. Operaţiunile impozabile şi locul lor 7
- 1.2.2. Persoanele impozabile şi obligaţiile acestora 13
- 1.2.3. Cotele de impunere 19
- 1.2.4. Baza de impozitare 23
- 1.2.5. Operaţiuni scutite 27
- CAPITOLUL II. STUDIUL DE CAZ PRIVIND IMPACTUL TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ ASUPRA SOCIETĂŢILOR BIJUROM ŞI CABLE IMPEX SRL 38
- 2.1. Studiul de caz privind determinarea taxei pe valoarea adăugată la societatea Bijurom 38
- 2.1.1. Prezentarea firmei Bijurom 38
- 2.1.2. Operaţiuni înregistrate de firma Bijurom 39
- 2.2. Studiul de caz privind determinarea taxei pe valoarea adăugată la societatea Cable Impex SRL 60
- 2.2.1. Prezentarea firmei Cable Impex SRL 60
- 2.2.2. Operaţiuni înregistrate de Cable Impex SRLîn luna noiembrie 61
- CAPITOLUL III. CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA AGĂUGATĂ 66
- CONCLUZII 72
- BIBLIOGRAFIE 76
Extras din proiect
INTRODUCERE
Introducerea (1 iulie 1993) taxei pe valoarea adăugata (forma pe consum), principiul destinaţiei, metoda facturării (sau a creditării) a permis exonerarea completa a exporturilor de impozitul care grevează bunurile şi serviciile exportate. Fiind un impozit unic multistadial, cu plata fracţionată, acesta se aplica asupra valorii adăugate realizate în fiecare stadiu al circuitului economic, indiferent de lungimea acestuia. Colectarea se realizează ce către agenţii economici care realizează operaţiunile impozabile. Incidenţa se realizează asupra consumatorilor care sunt plătitorii reali.
Taxa pe valoarea adăugata a contribuit alături de liberalizarea relaţiilor economice, la eliminarea distorsiunilor din structura producţiei şi consumului. Iniţial operaţiunile impozabile prin opţiune şi cele scutite au fost extrem de reduse. Alături de cota zero se practica o cota unica de 18%. Aceste aspecte structurale au contribuit la un grad ridicat de neutralitate fiscala. Ulterior însă acesta a scăzut, ca urmare a introducerii unei cote reduse de 9%, a multiplicării operaţiunilor scutite şi a suspendării plăţii impozitului pentru unele bunuri economice impozabile.
Obţinerea unei finalităţi financiare, constituie unica raţiune pentru care s-a decis în 1998, creşterea cotei reduse de la 9% la 11% şi a cotei normale de la 18% la 22%.
În sfera de aplicare intra în principiu toate operaţiunile economice cu plata şi cele asimilate acestora, care generează un transfer al dreptului de proprietate, la care se adăuga prestările de servicii. Deci, nu prezintă importanta daca transferul dreptului de proprietare intervine, ca urmare a unei vânzări, predări cu titlu gratuit, schimb de bunuri, închiriere cu clauza trecerii proprietăţii asupra bunurilor după plata ultimei rate sau la o anumita data, produsele realizate se utilizează pentru activitatea proprie de către agenţii economici. Indiferent de numărul tranzacţiilor, fiecare operaţiune care generează un transfer al dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, este impusa distinct.
Conform principiului destinaţiei bunurile şi serviciile sunt impozabile în tara unde acestea se consuma. Deci, indiferent daca acestea au fost produse în România sau provin din import, devin impozabile daca sunt consumate în tara, iar cele destinate consumatorilor externi sunt exonerate. Acest principiu este acceptat şi aplicat de tarile europene care aplica TVA pe consum, întrucât permite stimularea exporturilor prin exonerare. Deşi regulile GATT sunt respectate, acest principiu e criticat de tarile care nu aplica TVA. Se considera ca importurile sunt penalizate în tarile care aplica TVA. Totuşi la rândul lor, tarile care aplica impozitul ce cifra de afaceri recurg la exonerarea exporturilor, restituiri ale impozitului inclus în preţ, alături de taxe vamale şi contingentari cantitative şi valorice pentru importuri.
România după aderarea la structurile europene încearcă armonizarea legislaţiei naţionale cu cea comunitară.
În acest context, lucrarea de faţă încearcă să arate ce s-a adus nou în domeniul taxei pe valoarea adăugată prin introducerea noului Cod fiscal. Astfel, s-a urmărit încă de la introducerea taxei pe valoarea adăugată în România aspecte cu privire la sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, persoanele impozabile, cotele utilizate, baza de impozitare şi operaţiunile scutite.
În primul capitol am prezentat evoluţia legislaţia sub incidenţa căreia se află taxa pe valoare adăugată de la introducerea ei în România. Capitolul al doilea este dedicat studiului de caz. Am analizat impactul taxei pe valoare adăugată la două firme, cu profil de activitate diferit. Al treilea capitol analizează contabilitatea TVA-ului în cadrul unei firme. La final am tras concluziile acestei lucrări, încercând să sintetizez impactul taxei pe valoare adăugată asupra unei firme.
CAPITOLUL I.
EVOLUŢIA LEGISLAŢIEI PRIVIND TAXA
PE VALOAREA ADĂUGATĂ
1.1 Caracteristicile taxei pe valoarea adăugată
Caracteristicile taxei pe valoarea adăugată sunt:
- Taxa pe valoarea adăugată este un impozit neutru, pentru că afectează preţul final al unui bun sau al unui serviciu în momentul în care acesta ajunge la consumatorul final, indiferent de numărul operaţiunilor care preced livrarea la consumatorul final.
Neutralitatea impozitului este asigurată de aplicarea acestuia asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al circuitului economic al unui bun sau serviciu.
Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre încasările obţinute din vânzarea bunurilor sau prestarea serviciilor şi plăţile efectuate pentru bunuri şi servicii aferente aceluiaşi stadiu al circuitului economic.
Preview document
Conținut arhivă zip
- T.V.A. - Aplicare si Impact.DOC