Cuprins
- I. Introducere 3
- II. Marile Burse Europene 3
- A. Piaţa bursieră din Germania 3
- 1. Scurt istoric 3
- 2. Tipuri de titluri mobiliare 5
- 3. Mecanismul de tranzacţionare la Bursa de Valori de la Frankfurt 5
- 4. Indici bursieri 5
- B. Piaţa bursieră din Marea Britanie 5
- 1. Scurt istoric 5
- 2. London Stock Exchange 5
- 3. Indici bursieri 5
- C. Piaţa bursieră din Franţa 5
- 1. Scurt istoric 5
- 2. Participanţii la bursă 5
- 3. Mecanismul de tranzacţionare pe piaţa acţiunilor la bursa din Paris 5
- 4. Indici bursieri 5
- D. Piaţa bursieră din România 5
- 1. Scurt istoric 5
- 2. Indici bursieri 5
- E. Piaţa bursieră din Italia 5
- 1. Scurt istoric 5
- 2. Produsele bursiere 5
- 3. Tranzacţionarea la bursa din Milano 5
- 4. Indici bursieri 5
- F. Piaţa bursieră a Bulgariei. 5
- 1. Scurt istoric 5
- 2. Tipuri de titlurile mobiliare 5
- 3. Mecanismul de tranzacţionare la Bursa de Valori de la Frankfurt 5
- 4. Indici bursieri 5
- În loc de concluzii 5
- Bibliografie: 5.
Extras din proiect
I. Introducere
În această lucrare voi analiza principale burse de valori din Europa. Am ales șase burse : Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Bulgaria și nu în ultimul rând România. Voi prezenta un scurt istoric al fiecarei burse, care sunt titlurile tranzacţionate, care sunt participanţi la bursă, care este mecanismul de tranzacţionare al fiecărei bănci, care sunt indici bursieri și cum au procedat băncile în perioada de criza.
Așadar bursa de valori este o componentă de bază a pieţei de capital. Ea este definită ca fiind instituţia oficială, privată sau de stat, constituită pe baza unui act normativ şi supravegheată de stat, prin mijlocirea căreia se efectuează tranzacţii cu diferite mărfuri fungiblie, după standarde, se negociază diferite valori mobiliare , efecte de comerţ, valute străine, devize.
Există burse la care obiectul principal al negocierilor îl constituie acţiunile. Aceste burse se mai numesc și burse de acţiuni. Unele burse de valori au ca obiect de activitate tranzacţionarea valorilor mobiliare pe plan local și acestea sunt burse locale, necaracteristice în comerţul bursier internaţional.
Funcțiile bursei: organizarea unei pieţe vaste, formarea unui preţ correct, armonizarea preţurilor, acoperirea riscurilor, barometrul economic, feed-back economic
II. Bursele Europene
A. Piaţa bursieră din Germania
1. Scurt istoric
Piața germană este un grup de cele mai mari organizaţii de schimb din lume. Ei au organizat de integritate, pieţe transparente și sigure pentru investitori care investesc, și pentru companii de a mobiliza capital. În aceste pieţe se cumperă și să vând stocurile profesionale ofertele, derivate si alte instrumente financiare, cu reguli clare și sub strictă supraveghere. Bursa germană oferă servicii și sisteme care funcţionează aceste pieţe și toți participanţii primesc aceleași oportunităţi - în întreaga lume.
Prima bursă de mărfuri a fost deschisă la Frankfurt în 1402, iar obligaţiunile au facut obiectul comerţului de bursă din secolul următor. Primele acţiuni negociate la Frankfurt au fost cele ale Băncii Naţionale a Austriei, în 1820. Frakfurt ocupa, în secolul al XVIII-lea un loc important în materie de arbitraj internaţional şi de plasament de emisiuni străine. La începutul secolului al XX-lea tranzacţiile au fost concentrate la Bursa din Berlin, apoi, după cel de-al doilea război mondial, prima bursă care începe să funcţioneze din nou, în septembrie 1945, este Bursa din Frankfurt.
În prezent, există 8 burse germane: Frankfurt, Bremen, Hamburg, Berlin, Düsseldorf, Hanovra, München şi Stuttgart. Împreună, ele ocupă locul doi în Europa, în urma Bursei londoneze. Cele mai importante sunt cele de la Frankfurt, care realizează circa 2/3 din tranzacţii şi Düsseldorf, care este a doua piaţă europeană, în ceea ce priveşte capitalizarea bursieră. Împreună, ele realizează 90% din tranzacţii. Prima cotare a acţiunilor a avut loc în 1820.
În 1979, Bursei de Valori de la Frankfurt îi reveneau 46% din volumul de tranzacţionare bursier, iar celei de la Düsseldorf o cotă de 34%. În anii ’90, Bursa de Valori de la Frankfurt a început să deţină o poziţie dominantă. Bursei de Valori de la Frankfurt îi revin 75% din operaţiunile cu acţiuni şi 74% din operaţiunile cu obligaţiuni.
Formal, Bursa de Valori de la Frankfurt şi Bursa Germană A.G. sunt instituţii distincte, iar efectiv – un tot întreg. Bursa Germană A.G. este o societate pe acţiuni de tip deschis, 81% din acţiuni aparţin băncilor, 10% – burselor regionale, 9% aparţin maklerilor.
Bursa Germană coordonează activitatea Bursei de Valori de la Frankfurt şi Bursei Germane a Contractelor la Termen– D.T.B.
Deoarece principalii participanţi profesionişti ai pieţei de capital sunt băncile, un rol important în supravegherea pieţei o are banca centrală – Banca Federală Germană, precum şi Curtea Federală de Supraveghere a Băncilor cu sediul la Berlin.
Legislaţia germană, ca şi legislaţia altor ţări europene, presupune participarea muncitorilor la gestiunea societăţilor pe acţiuni. În Germania în societăţile cu un număr de angajaţi mai mare de 2000, comisia de supravegherea este constituită din 50% muncitori şi 50% acţionari. În societăţile cu număr de 500 persoane, 30% din consiliul de supraveghere trebuie să-l constituie muncitorii.
Structura organizatorică a Bursei de Valori de la Frankfurt este specifică şi nu are analogie în lume. În varianta actuală funcţionează de la 1 ianuarie 1993. Conform legislaţiei germane, bursa de valori este o instituţie de drept public – organizaţie necomercială. După statut, Bursa de Valori de la Frankfurt este organizaţie cvasipublică, în trecut fiind subordonată Curţii de Industrie şi Comerţ. După reorganizarea din 1992 şi până în prezent, ea este subordonată „Bursei Germane A.G“.
Conducerea bursei este asigurată de Consiliul Directorilor în număr de 19 – 22 persoane numite pe termen de 3 ani. Membrii Consiliului sunt reprezentaţii burselor, maklerilor, companiilor de asigurări, emitenţilor şi investitorilor. În componenţa bursei mai intră Consiliul privind Listing-ul, Arbitrajul Bursier, şi Curtea Maklerilor de Curs.
Membrii bursei se clasifică în 3 categorii: bănci, maklerii oficiali (Kurmakler) şi maklerii liberi (Freimakler). Companiile străine investiţionale sunt distribuite în categoria instituţiilor financiare (bănci). Membrii Bursei Germane AG sunt în număr de 137 (68 autohtoni şi 69 străini). Numărul total al persoanelor ce au acces în incinta bursei sunt 1136 din partea băncilor, 42 – makleri oficiali şi 104 makleri liberi.
Bibliografie
Anghelache G. – “Piața de capital.Caracteristici,evoluții,tranzacții”, Ed. Economica, București,2004;
Ion Corbu, Victor Stoica, Ioana Murariu – “Sistemul bursier internaţional”, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006
Nițu A.- ‚”Burse de mărfuri și valori”, Ed. Economică,București,2002
Victor Stoica – “Pieţe de capital şi produse bursiere” , Editura Universitară, Bucureşti, 2006
www.borsaitaliana.it
www.boursorama.com
www.bse-sofia.bg
www.businessmagazin.ro
www.bvb.ro
www.deutsche-boerse.com
www.ilincagorobet.ase.md
www.investeam.ro/blog
www.kmarket.ro
www.londonstockexchange.com
www.scribd.com
www.wikipedia.org
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bursele Europene.doc