Criza financiară actuală - cauze, consecințe și soluții

Introducere

Criza financiară este situația în care cererea de bani este mai mare decât oferta de bani (disponibilul). Astfel, lichiditatea este rapid evaporată deoarece banii disponibili sunt retrași din bănci, forțându-le astfel, fie să vândă propriile active și investiții, pentru a-și acoperi necesitățile, fie să colapseze.

Criza financiară este o formă de manifestare a crizei economice şi reflectă o neîncredere în sistemul financiar, o scădere semnificativă a volumului tranzacţiilor la bursă, o dereglare a mecanismelor de piaţă.

Criza financiară globală din anul 2008 a costat zeci de milioane de oameni economiile, slujbele și casele lor . V-ați putea întreba, de ce s-a întâmplat asta ? A fost cineva ce și-a dorit o astfel de criză ? Nu s-a putut face nimic pentru a preveni o astfel de catastrofă financiară la nivel mondial ? Răspunsul este revoltător,dar adevărat: nevoia de bani mai mulți, din partea anumitor persoane ce nu au știut sau poate nu au ținut cont de riscuri .

Înainte de a vorbi despre criza economică globală în sine, pentru a vedea cum situația financiară a unei țări dezvoltate se poate destabiliza din cauza managementului defectuos, voit sau nu, de către anumite bănci, voi da ca exemplu Islanda, o țară cu aproximativ 320.000 de locuitori, cu un produs intern brut de 12 miliarde de dolari ce a înregistrat pierderi bancare de 100 miliarde de dolari .

Islanda reprezenta o democrație stabilă , cu un nivel de trai ridicat, cu o rată a șomajului mică și o datorie publică scăzută, până în anul 2000, atunci când guvernul țării a început o liberalizare masivă ce urma să aibă consecințe dezastruoase asupra economiei .

Un impact major a avut privatizarea celor mai mari 3 bănci din Islanda : Bank of Iceland, Kaupping Bank și Glitnir, rezultatul fiind unui din cele mai notabile experimente din istoria liberalizării financiare . Într-o perioadă de 5 ani, cele 3 bănci, mici la nivel mondial, ce nu operase niciodată în afara Islandei, au împrumutat 120 de miliarde de dolari, de zece ori economia Islandei . “A fost un balon financiar, prețurile acțiunilor s-au mărit de peste nouă ori, iar prețurile caselor s-au dublat ”, afirma Gylfi Zoega, profesor la Universitatea de Economie a Islandei .

Balonul financiar a dat naștere speculanților, exemplu fiind afaceristul Jon Asgeir Johannesson, unul din cei 6 miliardari în dolari înainte de criza economică în 2008 , ce a împrumutat miliarde de la băncile islandeze pentru a achiziționa afaceri în Londra, Finlanda, Franța, etc. .

În timpul acestui boom economic, Islanda a operat asemănător unui fond de investiții, sfătuind clienții să retragă bani și să depună în fondurile mutuale promițând deponenților ( în mare parte britanici și olandezi ), returnări ale investițiilor de până la 5 ori mai mari decât ar fi obținut în țările de origine . Astfel cele 3 bănci, au acumulat active din întreaga lume, încât, la apogeul situației, acestea au înregistrat de 10 ori mai mulți bani decât PIB-ul țării .

Chiar dacă la început, băncile s-au ținut de promisiune și au returnat deponenților sume mari de bani, datorită faptului că acestea se împrumutau ieftin într-o monedă și acordau împrumuturi în altele, cu o dobândă mai mare, în cele din urmă, totul s-a prăbușit spectaculos . Fluxul investițional ce alimenta profitul băncilor a scăzut dramatic, fapt ce a dus la o spirală a devalorizării monetare, ce amenința să îngroape peste noapte economiile insladezilor.

Datorită reacției prompte a guvernului, de a introduce controale de capital ce aveau ca scop limitarea fluxului de bani ce tranzita granițele țării, dar și a celor 5 miliarde de dolari acordate de către Fondul Monetar Internațional Islandei, țara a fost salvată de faliment deși criza și-a lăsat amprenta asupra ei .

Economia țării a început să dea semne de revenire în anul 2010, inregistrant o rată a șomajului de 4 % , jumătate față de anul 2009, iar încrederea consumatorilor a crescut, la fel și turismul, una din cele 2 industrii majore, alături de pescuit . Chiar dacă Islanda își va reveni complet, ea nu va uita unul din cel mai mare colaps bancar din istorie al unei țări, raportat la mărimea economiei sale .