Evoluția cheltuielilor publice pentru investiții în România

Necesitatea studierii temei

Motivul pentru care ne-am ales aceasta tema de referat .

,,Evolutia cheltuielilor publice in Romania'' este ca locuitorii unui stat ar trebui sa fie interesati de modalitatea de distributie a resurselor financiare publice pe diferite destinatii, iar un alt motiv este acela ca personal am vrut sa verificam si sa facem o comparatie intre modul cum sunt realizate in Romania cheltuielile publice.

Un alt motiv ar fi faptul ca investitiile publice reprezinta principalul instrument al dezvoltarii economice, iar eforturile actuale ale tuturor organelor guvernamentale de specialitate sunt concentrate asupra dezvoltarii economice.

1.1 CARACTERIZAREA ŞI CONŢINUTUL CHELTUIELILOR PUBLICE

Prin cheltuielile publice statul acorda necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare perioada.

Componenta functiei de repartitie a finantelor publice, cheltuielile publice, reprezinta etapa urmatoare constituind: fondurile publice si se refera la distribuirea acestor resurse banesti catre diferite obiective sociale sau economice( reglementate de catre programe guvernamentale).

Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale in formă bănească, ce se manifestă intre stat, pe de o parte si persoanele fizice sau juridice, pe de altă parte cu ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului, in scopul îndeplinirii funcţiilor sale.

Cheltuielile publice:

a) se referă la satisfacerea unor preferinţe colective ( se consideră că există un anumit grad de omogenitate a preferinţelor stabilite pe baza operaţiunilor colective)

b) privesc finanţarea realizării de bunuri si servicii publice, dar si transferuri in scopul redistribuirii veniturilor in societate;

c) sunt facute de un intermediar(statul), beneficiarii bunurilor şi serviciilor publice

neputând face legătura directă intre contribuţia lor la aceste cheltuieli (impozite plătite) şi

beneficiile obţinute din utilizarea bunurilor şi serviciilor publice; cu alte cuvinte,

beneficiarii bunurilor şi serviciilor publice nu cunosc preţul platit de fiecare dintre ei

pentru accesul la ,,consumul unui anumit bun sau serviciu public" ;

d) mărimea lor depinde de mai mulţi factori, printre care:

- înclinaţia populaţiei spre consumul de bunuri si servicii publice;

- potenţialul economic al ţării respective;

- ideologia partidelor aflate la putere ;

Cheltuielile publice inglobează:

a) cheltuieli publice efectuate de administrarea centrală de stat din fondurile bugetare,extrabugetare şi fonduri cu destinaţie specială (inclusiv cheltuielile federale, unde este cazul);

b) cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale;

c) cheltuielile organismelor (administraţiilor) internaţionale din resursele publice prelevate de la membrii acestora;

d) cheltuieli finanţate din fondurile asigurărilor sociale de stat.

Cheltuielile publice totale reprezinta suma cheltuielilor efectuate de tipurile diverse de administraţii publice.Pentru a obţine cheltuielile publice totale, este necesară operaţiunea de consolidare, adică însumarea cheltuielilor efectuate de diferitele categorii de administraţii publice, dar cu eliminarea transferurilor de resurse făcute intre acestea, in vederea evitării dublei înregistrari. Din punctul de vedere al destinaţiei şi volumului lor, cheltuielile publice sunt influenţate de condiţiile politice, economice, sociale şi de amploarea intervenţiei statului în economie.

1.2 EVOLUŢIA CHELTUIELILOR PUBLICE

Tendinta generala a cheltuielilor publice este aceea de crestere de la un an la altul.

Analizate in dinamica, cheltuielile publice ale tarilor cu economie de piata, manifesta o tendinta de crestere acelerata atat ca expresie relativa, cat si in marime absoluta.

Evolutia cheltuielilor publice in marime absoluta, adica in preturi curente, este influentata de modificarea puterii de cumparare a monedei nationale.

Accentuarea proceselor inflationiste determina majorarea preturilor si implicit cresterea nominala a cheltuielilor pe care statul le efectueaza cu procurarea unei cantitati determinate de bunuri si servicii.Se inregistreaza astfel o crestere nominala mai rapida a cheltuielilor publice comparativ cu cresterea reala a acestora. Cresterea nominala rezulta din compararea cheltuielilor Statului exprimate in preturi curente, iar cresterea reala din compararea chetuielilor Statului exprimate in preturi constante.

Dinamica cheltuielilor publice exprima modificarile care intervin in cuantumul si structura acestora in decursul unui interval de timp.

Pentru o perioada considerata, indicatorii dinamicii cheltuielilor publice sunt:

- creşterea nominală şi cea reală a cheltuielilor publice;

- schimbarea raportului cheltuielilor publice în PIB;

- schimbarea volumului mediu al cheltuielilor publice pe cap de locuitor;

- schimbarea structurii cheltuielilor publice;

- corelaţia dintre creşterea cheltuielilor publice şi creşterea PIB;

- elasticitatea cheltuielilor publice raportată la PIB.

Creşterea accentuată a cheltuielilor publice în perioada contemporană este determinată atât de factori de ordin intern, cât şi de factori de ordin extern.

Pentru a avea o imagine a dimensiunii cresterii reale a cheltuielilor publice este necesară urmarirea evoluţiei in corelaţie cu cea a PIB. si a numarului populaţiei, in condiţiile in care datele trebuie sa privească acelasi teritoriu.

Factorii de influenţă asupra creşterii cheltuielilor publice sunt de natură:

demografică (modificări ce au loc în numărul şi structura populaţiei ce ar trebui să determine adaptări corespunzătoare în ponderea cheltuielilor publice);

economică (ce vizează în mod special funcţia statului de redistribuire a resurselor financiare publice după criteriul eficienţei şi echilibrului);

socială (se referă la funcţia de armonizare a veniturilor medii individuale aparţinând diferitelor categorii sociale);

legaţi de urbanizare (favorizează creşterea cheltuielilor publice);

militară (cresc cheltuielile publice în eventualitatea unor conflicte armate);

istorică (perpetuarea în timp a unor probleme ca datoriile publice moştenite de la un regim politic la altul sau ca inflaţia);

politică (se referă la complexitatea funcţiilor statului);

Conform datelor operative centralizate de Ministerul Finanţelor Publice, execuţia bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2009 a înregistrat un deficit estimat de 25,6 miliarde lei, respectiv 5,1% din PIB – ul anual, menţinându-se în limitele ţintei de deficit, în valoare de 26,9 miliarde lei, respectiv 5,4% PIB, prevăzută în Aranjamentul Stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), în septembrie 2009. Cheltuielile bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2009, sunt în sumă de 141,3 miliarde lei, reprezentând 28,4% din PIB.

Nivelurile de venituri si cheltuieli prevazute pentru 2008 si 2009 sunt record pentru ultimii ani, in conditiile in care in 2007, veniturile incasate de stat au echivalat cu doar 31,6% din PIB.

1.3 CRITERII DE CLASIFICARE A CHELTUIELILOR PUBLICE.

Clasificarea cheltuielilor publice se face pe mai multe criterii:

clasificarea administrativă – pe criteriul instituţiilor prin intermediul cărora se efectuează cheltuieli publice (ministere, instituţii publice autonome, unităţi administrativ teritoriale etc.).

clasificarea economică – pe două criterii:

a) al scopului în care sunt efectuate plăţile (cheltuieli publice curente sau de funcţionare şi cheltuieli publice de capital sau de investiţii);

b) al existenţei sau nu a unei contraprestaţii (cheltuieli publice ale serviciilor publice, numite şi administrative şi cheltuieli publice de transfer).

clasificarea funcţională – pe criteriul sectoarelor de activitate către care sunt repartizate resursele financiare publice :

a) în domeniul social: învăţământ, sanitare, ocrotire socială etc.;

b) în domeniul cercetării;

c) în domeniul economic (investiţii, acordarea de subvenţii şi facilităţi;

d) în domeniul apărării şi siguranţei naţionale;

e) în domeniul administrativ public central şi local;

f) în ceea ce priveşte dobânzile aferente datoriei publice.

clasificarea financiară

-pe criteriul momentului efectuării şi a efectului avut de acestea (cheltuielile publice definitive caracterizate prin faptul că se finalizează cu plăţi la scadenţe ferme, certificând lichidarea totală a angajării statului pentru efectuarea cheltuielilor prevăzute în buget; cheltuieli publice temporare: majoritatea sunt operaţiuni de trezorerie urmate de plăţi cu scadenţe certe; cheltuieli publice virtuale: pe care statul le va realiza doar în anumite condiţii ).

-pe criteriul forme de manifestare (cu/ fără contraprestaţie; definitive/ provizorii; speciale/ globale)