Fenomenul Brain-Drain

1.Introducere

Brain drain-ul sau mişcarea capitalului uman, “human capital flight “ este fenomenul de emigrare a persoanelor cu înaltă calificare, cu studii universitare din cauze diverse precum lipsa locurilor de muncă, subdezvoltarea economică, nivelul redus al salariilor, supraproducţia şi subutilizarea specialiştilor, lipsa cercetării şi dotărilor, discriminări la angajare, dotări precare, lipsa culturii şi tradiţiilor ştiinţifice, instituţii nefuncţionale sau dorinţa pentru o calificare superioară şi recunoaştere.

Una dintre marile probleme cu care statele mai sărace se confruntăeste migrarea inteligenţei către ţările dezvoltate, evoluţie care generează un impact semnificativ asupra perspectivelor de dezvoltare economicăpe termen lung. Mai mult, aceeaşi problemă o experimentează si statele vestice, multi dintre cercetătorii de vârf alegând să îşi continue activitatea în SUA, americanii atrăgându-i pe cei mai buni prin oferirea unor condiţii pe care tările europene de cele mai multe ori nu le pot oferi.

Migrarea creierelor este considerată o problemăextrem de importantă cu care se confruntă numeroase state în curs de dezvoltare, printer care şi România. Majoritatea studiilor efectuate pe această temă sugerează că fenomenulare două efecte negative distincte: pierderea de potenţial intelectual, ştiinţific, cultural şieconomic şi pierderea fiscală cauzată de migraţie, cu efect asupra solidarităţii socialedeoarece contribuabilii ţării de origine a emigranţilor au plătit costul educaţiei acestoraşi vor plăti şi costul îngrijirii lor ca vârstnici.

Odată cu deschiderea treptată a pieţelor muncii dinunele ţări europene pentru muncitorii români s-a întregistrat un important flux de forţă de muncă dinspre România către alte ţări din U.E. Deşi nu figurează oficial în categoriaemigranţi, aceşti lucrători constituie o mărime importantă în balanţa forţei de muncă aRomâniei. Contribuind la diminuarea ratei oficiale a şomajului şi a presiunilor socialeaferente, având un rol important la echilibrarea balanţei de plăţi externe lucrătorii români plecaţi în străinătate constituie totuşi o importantăpierdere de potenţial de muncă pentru ţara noastră. Adăugând la aceasta şi pierderile deforţă de muncă şi capital uman datorate emigraţiei obţinem imaginea unui deficit decreştere şi dezvoltare economică foarte important. Aceasta cu atât mai mult cu cât oparte însemnată a emigraţei este formată din forţă de muncă înalt calificată.

Dacă aplicarea unor politici de împiedicare a exodului de inteligenţă ar duce la

creşterea producţiei, doar această consecinţă nu justifică politica de blocare aemigraţiei.

Această scurtă lucrare îşi propunesă ofere o perspectivă asupra problemei exodului de inteligenţă care afectează ţări dezvoltate şi ţări sărace deopotrivă.

2.Brain drain-scurt istoric

Fenomenul de brain drain apare incă din Antichitate, când atenienii s-au plâns de plecarea celor mai luminate minți pe care le aveau.Emigrarea oamenilor de știință a avut loc încă din cele mai vechi timpuri și continuă până astăzi.Câteva exemple în acest sens sunt următoarele:

- Pitagora, filosof, matematician, astronom, a plecat din Samos în Crotona, sudul Italiei, pentru a scăpa de guvernarea tiranică a lui Policrate.

- Thales din Milet, matematician, filosof, astronom a stat o vreme în Egipt, Babilon, Atena, plecând din Asia Minor.

- În sec VII-IX arabii au încurajat științele și arta și pentru asta au atras erudiți din diferite colțuri ale lumii, oferindu-le avantaje materiale.

- În Evul Mediu, odată cu înființarea universităților, datorită folosirii limbii latine și puterii Bisericii Catolice, profesorii și studenții străini erau un lucru obișnuit.De exemplu, la universitățile din Bologna sau Paris studenții străini erau majoritari.

- În sec XVIII-XIX Rusia Țaristă a recrutat savanți și tehnicieni străini, in special germani, englezi sau francezi.Acest lucru a dus ca la mijlocul secolului XVIII, din 107 membrii ai Academiei de Științe din Petersburg doar 37 să fie ruși.

- În Japonia, în secolul XIX, profesori, savanți și tehnicieni din SUA au fost invitați si plătițti cu salarii foarte mari și s-au creat special pentru ei centre științifice.

- Ascensiunea nazismului și ,ulterior, războiul au dus la un exod fără precedent din țări precum Germania, Austria, Italia, Spania în țări ca Elveția sau SUA.Se estimează că numărul intelectualilor europeni care au emigrat între 1933-1945 a ajuns la 10000.Printre ei au existat nume celebre ca Albert Einstein, Sigmund Freud, Enrico Fermi.