Impactul finanțării deficitului bugetar asupra economiei naționale

CAPITOLUL 1.NOŢIUNI INTRODUCTIVE CU PRIVIRE LA DEFICITUL BUGETAR

Ȋntr-un cadru marcat de posibilitatea eşecului sau a paradigmei „deceniului pierdut” ȋn care criza economică afectează resorturile creşterii si dezvoltării economice, definiţia data deficitului bugetar ȋn Tratatul de la Maastricht devine incompatibila cu soluţionarea problemelor atât naţionale cât şi la nivel mondial fără identificarea cauzei unui astfel de eveniment.Depăşind noţiunea simplistă de deficit al statului ca diferenţă ȋntre veniturile si cheltuielile bugetare,făcând o raliere la parerea preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso o deosebită importanţă ȋn stabilirea corectă si transparentă a rezultatului politicii economice sau fiscale o are măsurarea corectă a unor indicatori statistici.

Ȋn Romania, abordarea obstacolelor la nivel macroeconomic presupune crearea pe termen lung a unui cadru prielnic de rectificare a deficitului bugetar si reducerea dezechilibrelor externe.Ȋn acest context poate fi formulat şi conceptul de „stat al bunăstării” care conform diferitelor păreri de specialitate se referă la un stat social a cărei funcţie prioritară este aceea de a gestiona efectele negative ale pieţii.

S-au identificat trei păreri notabile ȋn rândul teoreticienilor referitor la impactul deficitului asupra economiei naţionale.Ȋn viziunea şcolii clasice de finanţe, deficitele se află ȋntr-o relaţie negativă cu trendul economic şi reprezintă un dublu pericol:pericolul „bancrutei”pentru stat si sustinerea inflaţiei ȋntrucat statul realizeaza cheltuieli neproductive şi pune ȋn circulaţie bani suplimentari nejustificaţi pe piaţa bunurilor si serviciilor. Concepţia conservatoare optează pentru reducerea deficitelor fiscale.Astfel, ȋn momentul în care guvernele au de-a face cu un deficit bugetar, prin prisma faptului că acestea cheltuie mai mult decât produc - nivelul naţional al economisirii scade, cu un efect imediat asupra nivelului investiţiilor, care, la rândul său va influenţa negativ creşterea economică.

Raportându-ne la optica modernă, luând ȋn considerare doar efectele produse de deficitul bugetar reprezintă o eroare deoarece acesta este doar una dintre consecinţele modului ȋn care autorităţile aleg să strângă şi să cheltuiască fondurile disponibile.Mankiw(2008, p. 536) era de asemenea de părere că grija prioritară asupra deficitului va duce la erori ȋn interpretarea altor politici de redistribuire a veniturilor.

Ȋn cazul României o atenţie sporită se acordă ȋn ultima perioadă reducerii deficitului structural ridicat al bugetului consolidat prin realocarea cheltuielilor publice către sectoarele care susţin creşterea economică,inclusiv infrastructura.

Robert Eisner afirma că:˶deficitul bugetar este ca un păcat.De cele mai multe ori este perceput ca fiind ceva greşit din punct de vedere moral, foarte greu de evitat,nu ȋntotdeauna uşor de identificat si destul de greu de măsurat cu exactitate.”Reputatul economist susţinea ȋn lucrările sale că ȋnaintea analizei dezechilibrelor bugetare cel mai important este cunoaşterea indicatorului

de bază.Un caz care exemplifică acest aspect este cel al Japoniei din anii ̀̀ 80 care deşi se confruntă cu deficite destul de ridicate capacitatea sa investiţionala rămânea una destul de favorabilă(Boskin,1987).

Tabel 1 Evolutia PIB si a componentelor sale in Romania

2006 2007 2008 2009

Evoluţia PIB

(% din PIB)

7.9 6.3 7.3 -7.1

Deficit (-) / surplus (+) bugetar

(milioane RON) -7.474 -10.43 -27.93 -40.79

Deficit (-) / surplus (+) bugetar

(% din PIB)

-2.2 -2.5 -5.4 -8.3

Cheltuieli

(% din PIB) 35.3 36.0 37.6 40.4

Venituri

(% din PIB) 33.1 33.5 32.1 32.1

Datoria publică

(milioane RON) 42.58 52.29 68.53 116.52

Datoria publică

(

(%dinPIB) 12.4 12.6 13.3 23.7

Sursa:date Eurostat

Ideea lui Eisner a fost reluată ȋn timp de către Auerbach,Gokhale si Kotlikoff (1994) care ajung la concluzia că deficitul bugetar reprezintă un indicator cu utilitate economică limitată ȋn privinţa evaluării politicilor fiscale şi bugetare având ȋn vedere că acestea sunt dinamice.