Intervenția Statului în Economie prin Intermediul Finanțelor Publice

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 6269
Mărime: 41.05KB (arhivat)
Publicat de: Ionelia P.
Puncte necesare: 7
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori

Extras din proiect

Rezumat. Lucrarea de faţă are ca scop prezentarea şi exemplificarea intervenției statului în economie prin intermediul finanțelor publice. Un termen atât de complex şi de discutat, necesită o atentă studiere şi cere o dezbatere mai amplă cu privire la nuanţele pe care noţiunea le impune. Lucrarea îşi propune observarea subiectului din mai multe unghiuri: din punct de vedere al externalităților, eșec al pieței, al bunurilor si serviciilor publice. Intervenția statului în economie este extrem de complexă în perioada contemporană. Evoluțiile economice, sociale, curentele de gândire economică au antrenat profunde transformări în ceea ce privețte rolul statului în economie.

Cuvinte – cheie: stat, intervenție, externalități, eșec al pieței, bunuri publice

1. Introducere

Rolul intervenţionist al statului s-a conturat ca urmare a procesului de dezvoltare a societăţii care a dus la apariţia unor factori şi sarcini noi de natură economică, socială şi politică. Măsurile luate în acest sens au condus la trecerea sub controlul statului a unor categorii de activităţi, inclusiv economice care au fost considerate de interes public1.

Termenul de intervenţie sugerează faptul că acţiunea statului se situează în exteriorul vieţii economice sau că în măsura în care acţionează în interiorul economiei, statul nu este un agent economic ca toţi ceilalţi, datorită competenţelor, obiectivelor şi sarcinilor sale exclusive.

Intervenţia statului în activitatea economică şi în sfera vieţii sociale se realizează în anumite limite, determinate de o serie de factori obiectivi ori chiar de natură subiectivă, cum ar fi: decizia, de intervenţie este rezultatul unui raport de interese între cei care promovează o astfel de atitudine şi cei care se opun; economia de piaţă însăşi este bazată pe libera iniţiativă a agenţilor economici şi pe spiritul concurenţial, prin urmare intervenţia trebuie să se producă în aşa fel încât să nu afecteze aceste valori fundamentale; acţiunea de intervenţie a statului nu poate fi înfăptuită decât în limitele de competenţă ale organelor sale care o realizează.

Cu toate acestea, statul poate interveni în economie şi în viaţa socială printr-o mare diversitate de procedee şi tehnici financiare, care definesc deopotrivă măsuri stimulative ori măsuri cu, caracter contractual şi autoritar. Dintre aceste măsuri pot fi evidenţiate următoarele: - impozitarea diferenţiată a unor categorii de contribuabili sau tipuri de activităţi (preluarea, după caz, a unei părţi mai mari sau mai mici din veniturile ori din profiturile respectivelor persoane fizice sau juridice); realizarea propriei producţii de bunuri şi servicii, precum şi achiziţionarea selectivă a acestora de pe piaţă; alocarea diferenţiată a resurselor financiare publice, în funcţie de scopul urmărit la un moment dat; subvenţionarea, după caz, a unor activităţi economice productive, a consumului de bunuri şi servicii ori doar a unor consumatori ai acestora; finanţarea unor investiţii, precum şi acordarea de garanţii pentru împrumuturile realizate în vederea efectuării de investiţii; politica de împrumut public.

Statul se implicã în economie atât la nivelul microeconomic, cât şi macroeconomic. Mãsurile adoptate în vederea reglementării activitãţii unor agenţi economici vizează domeniul microeconomiei şi include: stabilirea unor preţuri, fixarea unor limite minime sau maxime de preţ, determinarea salariului minim şi mediu, gestionarea şi administrarea proprietăţii publice, acordarea unor subvenţii, medierea unor conflicte de muncã, acordarea de ajutoare. La nivel macroeconomic, implicarea statului vizeazã măsurile adoptate în vederea eliminării sau înlăturării unor dezechilibre cum ar fi inflaţia şi şomajul şi capătă forma politicilor macroeconomice cum ar fi politica fiscală, a cheltuielilor publice, monetară, bugetară.

Statul are, în principal, menirea de a asigura — în mod democratic — cadrul juridic legislativ necesar pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii economice şi condiţiile de exercitare a liberei iniţiative de către toţi agenţii economici. În sistemele bazate pe economia de piaţă (care, după cum se ştie, presupune un mecanism complex de organizare şi funcţionare), statul intervine sau se implică în viaţa economică fie direct, fie indirect.

Statul la nivelul administraţiei centrale sau regionale poate sa iniţieze şi să aplice o politică economică specială unui intervenţionism suplu şi liberal, în felul acesta statul poate influenta mediul economic privat. În acest tip de economie statul intervine prin instrumente fiscale, bugetare si monetare. Astfel, prin relaxarea ori creşterea presiunii fiscale se influenţează comportamentul agenţilor economici care acţionează în domeniul în care se produce intervenţia. Prin politica fiscală (ce revine de obicei guvernului) statul trebuie să-şi îndeplinească funcţiile sale sociale. Politica fiscală, prin rolul ei de redistribuire a unei părţi din venitul naţional, poate determina modificarea propensităţii spre consum (există categorii sociale care dedică o parte mai mare din venitul lor consumului).

Bibliografie

A. Pigou (1948), The economics of Welfare, Londra.

Blaug M. (1992), Teoria economică în retrospectivă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

pp. 423-629.

Dobrotă N. (1997), Economie politică, Editura Economică, Bucureşti, pp. 210-224.

Hoanta N. (2000), Economie şi finanţe publice, ed Polirom, Iaşi.

Mikesell JL (1995), Fiscal Administration: Analysis and Applications for Public Sector,

editia a- 4-a, CA: Wadsworth, Belmont.

Neagu Aurel (2009), Drept financiar public, Editura Universul Juridic, p.12

Platis M. (2002), Economia sectorului public, Editura Universitară , Bucureşti.

Profiroiu A. (1999), Economia sectorului public, Editura Economică , Bucureşti.

R.H. Coase (1960), The problem of social cost, Journal of Law and Economics, pp. 1-44.

Samuelson, P., Nordhaus, W. (2000), Economie, Editura Teora.

Steiner, P.O., Public Expenditure Budgeting. In The Economics of Public Finance, edited by

A.S. Blinder, R. Solow, C. Break, Washington D.C.: Brookings Institution 1974.

Vacarel I., Finanţe publice, Editura Didactica şi Pedagogica R.A 2006 , Editia a V-a

Vâşcu Barbu (1997), Bugetul statului şi agenţii economici, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, p.12.

Weimer D.L., Vining A. (1999), Policy Analysis: Concepts and Practice, Editia a-3-a, , Upper

Saddle River: Prentince Hall.

Preview document

Intervenția Statului în Economie prin Intermediul Finanțelor Publice - Pagina 1
Intervenția Statului în Economie prin Intermediul Finanțelor Publice - Pagina 2
Intervenția Statului în Economie prin Intermediul Finanțelor Publice - Pagina 3
Intervenția Statului în Economie prin Intermediul Finanțelor Publice - Pagina 4
Intervenția Statului în Economie prin Intermediul Finanțelor Publice - Pagina 5
Intervenția Statului în Economie prin Intermediul Finanțelor Publice - Pagina 6
Intervenția Statului în Economie prin Intermediul Finanțelor Publice - Pagina 7
Intervenția Statului în Economie prin Intermediul Finanțelor Publice - Pagina 8
Intervenția Statului în Economie prin Intermediul Finanțelor Publice - Pagina 9
Intervenția Statului în Economie prin Intermediul Finanțelor Publice - Pagina 10
Intervenția Statului în Economie prin Intermediul Finanțelor Publice - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Interventia Statului in Economie prin Intermediul Finantelor Publice.doc

Alții au mai descărcat și

Politica Fiscală

1. Politica fiscala – noţiuni generale Fiscalitatea este un instrument eficient în serviciul unei politici nationale fiind definită în literatura...

Politici și Practici Fiscale

I. Utilizarea impozitului ca instrument Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obligatorii si de aceea se impune definirea...

Analiza Impozitului pe Profit

Propuneri privind cotele de impozit pe profit Nu se pot încheia aceste scurte consideratii asupra cotei de impunere, fara a fi exprimata opinia...

Moneda în România

Infiintarea bancii nationale a romaniei (1880) Banca Nationala a Romaniei este prima institutie de emisiune a statului roman independent....

Te-ar putea interesa și

Conceptul clienților persoane fizice

BIBLIOGRAFIE 63 1. Scurtǎ introducere în problematica marketingului bancar în România În lumea modernă a unei concurenţe în fiecare domeniu de...

Marketing Financiar-Bancar

In lumea moderna a unei concurente în fiecare domeniu de activitate, devine din ce în ce mai importanta diferentierea fata de competitori. Exista...

Corelarea Operațiunilor de Încasări și Plăți ale Trezoreriei Statului și Implicațiile Acesteia

CAPITOLUL 1 SISTEMUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A TREZORERIEI STATULUI 1.1. ÎNFIINŢAREA TREZORERIEI STATULUI Conceptul de trezorerie publică...

Bugetul de stat

Introducere Formarea finanţelor este rezultatul unui proces istoric îndelungat şi complex, care este determinat de evoluţia vieţii sociale, prin...

Trezoreria Finanțelor Publice

Finantele publice sunt reprezentate în România printr-un sistem complex de relatii economice prin care se asigura formarea si reparizarea...

Analiza bugetului de stat al României în perioada 2012-2014

INTRODUCERE Lucrarea de faţă tratează, atât din punct de vedere teoretic, cât şi aplicativ, evoluţia şi dinamica bugetului de stat din România,...

Finanțarea instituțiilor publice

ARGUMENT Deciziile bugetare sunt acte de esenţă politică. Aceasta deoarece cheltuielile publice, reunite într-un document public (buget de stat,...

Trezoreria publică

1.Conceptul de trezorerie publica si unele repere ale evolutiei sale Numele de Trezorerie vine din cuvantul latinesc “Thesaurus” care se traduce...

Ai nevoie de altceva?