Venituri și cheltuieli - Pitești

I. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILÃ

INTRODUCERE

Municipiul Piteşti - Repere istorice

Municipiul Piteşti, reşedinţa judeţului Argeş este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Ţării Româneşti, fiind atestat, ca aşezare, pentru prima dată într-un document din 20 mai 1388, prin care domnitorul Mircea cel Bătrân dăruia între altele, ctitoriei sale, Mănăstirea Cozia şi ”o moară în hotarul Piteştilor”. Existenţa aşezării în epocile străveche şi veche, pe actualul teritoriu, este atestată şi de descoperirea unor unelte din piatră neşlefuită şi şlefuită, a unor fragmente ceramice şi monezi. Aşezarea geografică favorabilă schimburilor, dezvoltarea meşteşugurilor şi a agriculturii, atenţia acordată de unii domnitori, au contribuit la transformarea Piteştilor din sat în târg şi apoi în oraş în epoca medievală. În această perioadă oraşul a fost unul dintre cele mai active centre de comerţ din Ţara Românească, aflându-se în centrul schimburilor de produse care se făceau între zonele de câmpie – deal – munte. Intense şi de mare importanţă au fost schimburile comerciale cu Braşovul şi Sibiul, renumite centre de comerţ şi meşteşuguri ale vremii.

În epoca modernă, marcată de evenimentele istorice de la 1821, 1848, 1877, 1918, oraşul îşi defineşte personalitatea, rolul său în viaţa economică, social– politică şi culturală a regiunii din centrul Ţării Româneşti şi a României.

Dezvoltarea ascendentă a oraşului se continuă în perioadele interbelică şi postbelică, Piteştiul menţinându-şi statutul de centru de interes între localităţile urbane din ţară. După anii 1970, când oraşul a fost ridicat la rang de municipiu, atât activitatea economică cât şi cea socialculturală, capătă o nouă dimensiune, Piteştiul situându-se între cele mai moderne şi dinamice reşedinţe de judeţ din ţară. Municipiul Piteşti se întinde pe o suprafaţă de 4.073 ha şi are o populaţie de peste 180.000 de locuitori. Populaţia activă lucrează în industria chimică şi petrochimică, prelucrarea lemnului, construcţii de maşini, construcţii civile şi industriale, industrie uşoară, textilă, încălţăminte, în domeniile de finanţe, bănci, asigurări, prestări de servicii către populaţie, învăţământ, sănătate, cercetare, cultură, sport, agrement şi alte activităţi.

În Municipiul Piteşti îşi desfăşoară activitatea unităţi economice care şi-au câştigat un bun renume pe plan intern şi internaţional, ceea ce a condus la creşterea prestigiului acestuia, cum ar fi: S.N.P. Petrom - Arpechim S.A. Piteşti, S.C. Alprom S.A., S.C. Rolast S.A., S.C. Alpitex S.A., S.C. Subansamble S.A. Reţeaua de învăţământ din Municipiul Piteşti asigură instruirea copiilor şi tinerilor la toate nivelurile, într-o multitudine de specializări. Ocrotirea sănătăţii populaţiei se face într-o diversitate de unităţi sanitare, atât în spitale, cât şi ambulatoriu, de către cadre medicale cu înaltă pregătire profesională.

Viaţa culturală este bine reprezentată de muzee, teatre, case de cultură, biblioteci, galerii de artă, săli de expoziţii, case memoriale, şcoli de artă, monumente de arhitectură şi de cult.

Municipiul Piteşti este cunoscut în ţară şi în afara ţării şi prin relaţiile promovate de consiliul local şi primărie cu numeroase oraşe atât din Europa, cât şi din Statele Unite ale Americii. “Simfonia Lalelelor” - expoziţie dendro-floricolă aflată, în anul 2003, la ediţia a XXVI-a, a devenit principalul reper al vieţii social-culturale a Piteştilor, manifestare tradiţională ce atrage în fiecare an tot mai mulţi vizitatori.

A. EVALUARE

I.1. CAPITALUL NATURAL

I.1.1. Cadrul General

Municipiul Piteşti este reşedinţa Judeţului Argeş, fiind situat în partea nord – vestică a Munteniei, în zona Subcarpatică Getică pe Piemontul Cotmenei, la limita dintre Piemontul Getic şi Câmpia Română, în zona de tranziţie denumită Câmpia Înaltă a Piteştilor. Municipiul este dezvoltat în lungul Râului Argeş, fiind delimitat la nord de Pârâul Bascov şi la sud de Pârâul Geamăna.

Oraşul se află la cota absolută maximă de + 385 m şi, respectiv, minimă de + 265 m faţă de nivelul Marii Negre. Este aşezat pe un relief colinar, care urcă încet din lunca Argeşului spre vest, pe patru terase şi se întinde până la Pădurea Trivale, pe o suprafaţă de 4.073 ha, cu următoarea structură:

• teren agricol: 594 ha, din care: arabil - 424 ha,

păşuni - 116 ha, fâneţe - 52 ha, vii-livezi - 2 ha;

• fond forestier: 1.206 ha;

• alte folosinţe: 2.273 ha.

Principalele zone ale urbei sunt reprezentate de: locuinţe, spaţii comerciale, industrie, agricultură, artere de circulaţie, spaţii verzi şi parcuri.

În prezent teritoriul intravilan al municipiului este de 2.125 ha, urmând ca în perioada 2005-2010 acesta să ocupe peste 2.580 ha, prin diminuarea extravilanului. Zona de locuinţe şi dotări urbane se preconizează să se extindă în perioada 2005-2010 de la 938 ha, cât reprezintă în prezent, la peste 1.170 ha.

I.1.2. Geologie, hidrogeologie

Din punct de vedere hidrografic, Municipiul Piteşti este situat în partea de N–V a bazinului hidrografic al Râului Argeş, pe malul drept al acestuia, între Lacul Bascov şi Lacul Goleşti.

Din punct de vedere geologic, se încadrează în marea unitate structurală subcarpatică “Depresiunea Getică”, iar din punct de vedere geomorfologic în Câmpia Înaltă a Piteştiului şi în partea de est a Platformei Cotmeana. Situat la confluenţa Râului Argeş cu Râul Doamnei, municipiul s-a dezvoltat pe zona terminală estică a Platformei Cotmeana, unde Râul Argeş a săpat pe malul drept mai multe terase:

a) Terasa cea mai înaltă, cu altitudinea relativă cuprinsă intre 100 – 110 m faţă de nivelul Râului Argeş, este poziţionată mai sus de cartierul Trivale.

b) Terasa înaltă, cu altitudinea relativă cuprinsă între 60 – 65 m faţă de nivelul Râului Argeş. Pe această terasă se situează cartierul Trivale, cimitirul “Sf. Gheorghe” şi stadionul “Nicolae Dobrin”

c) Terasa superioară, cu altitudinea relativă cuprinsă intre 40 – 45 m, faţă de nivelul Râului Argeş. Pe această terasă s-au dezvoltat cartierele: Craiovei, Banat, Dacia şi Găvana.

d) Terasa joasă sau terasa inferioară, cu altitudinea relativă cuprinsă între 20-25 m faţă de nivelul Râului Argeş. Pe această terasă s-au dezvoltat cartierele: Prundu, Centru şi Negru Vodă.

e) Zona de luncă, cuprinde strada Depozitelor şi cartierele Eremia Grigorescu, Calea Bucureşti, Popa Şapcă, Tudor Vladimirescu.

În general, pe toate terasele, capacitatea portantă este bună, cu o valoare medie de 250 – 300 KPa pentru argile şi de 350 – 400 KPa pentru pietrişuri.

Analizând forajele executate şi apa din puţuri, respectiv din fântâni, rezultă că există două straturi acvifere, din care primul are nivel liber, fiind cantonat la baza stratului de pietriş, ocupând numai zonele mai coborâte ale pietrişului şi dând naştere la locuri sau braţe de râuri subterane. Al doilea strat acvifer este regăsit în nisipurile din fundamentul geologic şi se situează sub cota de 10-25 m adâncime.