Poluarea mediului

Poluarea mediului inconjurator

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieţii sau funcţia naturală a ecosistemelor (organismele vii şi mediul în care trăiesc).

Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte a substantelor poluante provine din activitătatile umane.

Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt:

poluarea aerului, poluarea solului si poluarea apei.

Aceste elemente de bază vieţii omeneşti se pare ca sunt si cele

mai afectate de acţiunile iresponsabile ale fiinţei omeneşti.

Poluarea aerului

Aerul curat este esenţial pentru

sănătatea noastră. Studiile arată că

poluarea aerului, cauzată de activităţile industriale şi

de traficul rutier, are un impact semnificativ asupra stării de

sănătate a populaţiei, mai ales pentru persoanele care

locuiesc în zonele urbane, adică pentru aproape 80% dintre europeni.

Aerul poluat este cauza unor numeroase tipuri de alergii şi a unor probleme respiratorii grave, precum astmul. În fiecare an, în Europa, gradul de poluare a aerului contribuie la decesul prematur a circa 370.000 de persoane şi reduce, în medie cu 8 luni, speranţa de

viaţă a fiecăruia dintre noi. În cazul

locuitorilor zonelor grav afectate de

poluare, speranţa de viaţă se poate

reduce cu până la doi ani.

Care sunt cauzele poluării aerului?

Poluarea aerului este cauzată de industrie, de transport, de sistemele energetice, de agricultură, dar şi de fiecare dintre noi. Uniunea Europeană a făcut eforturi mari pentru reducerea poluării aerului: acum, maşinile emit cu 90% mai puţine gaze poluante decât cu 20 de ani în urmă. Cum poluarea aerului continuă să afecteze mediul şi sănătatea oamenilor, Comisia Europeană a propus o nouă strategie care va duce la îmbunătăţirea semnificativă a calităţii aerului, până în 2020. Printre cei mai periculoşi poluanţi se numără gazele nocive şi aerosolii – particulele de praf sau de funingine, emise de maşinile cu motoare diesel, de uleiurile arse sau de solvenţii folosiţi la vopsele. Acestea ne afectează plămânii. Prezenţa ozonului troposferic rezultat din procesele fotochimice este un alt pericol serios. Creat atunci când anumiţi poluanţi reacţionează unii cu alţii sub efectul razelor solare, el poate cauza dificultăţi de respiraţie şi iritaţia gâtului şi a ochilor. Depăşirea anumitor praguri ale ozonului troposferic, în combinaţie cu alte substanţe poluante, afectează, de asemenea, pădurile, recoltele şi animalele.

Masuri de prevenire

Dotarea marilor intreprinderi industriale, a exploatarilor miniere subterane cu dispozitive, care epureaza si neutralizeaza substantele poluante (exhaustoare cu filtre etc.);

Amplasarea noilor obiective industriale in afara zonelor de locuit;Pentru controlul tehnic al vehiculelor, serviciul de circulatie dispune de analizatoare de gaze, filmetru si sonometru;

Amplasarea in locuri speciale a rampelor de gunoi si transportul acestuia cu autovehicule inchise;

Realizarea unei perdele vegetale de protectie, in jurul unor intreprinderi industriale, raspunzatoare de poluarea aerului atmosferic;

Plantarea de arbori si arbusti, extinderea parcurilor etc.;

Suprainaltarea cosurilor, la unitatile care genereaza mari cantitati de fum si gaze etc.

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

Prezenta lege are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta lege şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri.

Prezenta lege prevede măsuri la nivel naţional privind:

a) definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate să evite şi să prevină producerea unor evenimente dăunătoare şi să reducă efectele acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg;

b) evaluarea calităţii aerului înconjurător pe întreg teritoriul ţării pe baza unor metode şi criterii comune, stabilite la nivel european;

c) obţinerea informaţiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a sprijini procesul de combatere a poluării aerului şi a disconfortului cauzat de acesta, precum şi pentru a monitoriza pe termen lung tendinţele şi îmbunătăţirile rezultate în urma măsurilor luate la nivel naţional şi european;

d) garantarea faptului că informaţiile privind calitatea aerului înconjurător sunt puse la dispoziţia publicului;

e) menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare şi/sau îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri;

f) promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în vederea reducerii poluării aerului;

g) îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile, convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte.