Stațiunea balneoclimaterică Vatra Dornei

Municipiul Vatra Dornei este atestat documentar din anul 1410. Primele încercari de dezvoltare a balneologiei moderne la Vatra Dornei au început în anii 1807-1811. Cladirea în stil florentin a Primariei, edificata în anul 1897, gara Vatra Dornei Bai, construita în anul 1910, Vila Cembra - 1895, Izvorul Sentinela - 1896, stabilimentul balnear si Cazinoul - 1899 constituie primele constructii ca nucleu de dezvoltare a statiunii.

Asezarea geografica

Statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei se afla la 112 km de Suceava, la 42 km de Campulung Moldovenesc in Depresiunea Dornelor. la o altitudine de 808 metrii, la confluenta Dornei cu Bistrita. Cunoaste o dezvoltare mai ales dupa infiintarea unei exploatari de minereu de mangan si a statiei de posta intre 1770-1780. In 1857 apare deja ca si targ iar in 1908 este declarata oras. In prezent este municipiu (statut dobandit la data de 7 iulie 2000) cu aproximativ 17650 de locuitori si cu 3 localitati in subordine administrative (Roşu, Todireni, Argestru).

Orasul se află într-o depresiune intramontană, la altitudinea de aproximativ 810 m, la confluenta Bistritei Aurii cu Dorna, către care converg culmile Muntilor Calimani (sud) - 2100m, Suhard (nord-vest) - 1932m, Giumalau (nord-est) - 1857m. La aproximativ 19 km spre est pe Valea Bistritei străjuieste creasta crenelata a Muntilor Bistritei (1791m)

In statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei exista doua parcuri: parcul Stabilimentului balnear amenajat cu alei si ingrijit dupa canoanele arhitecturii peisagistice, iar altul pe Runc. Privind de pe Varful cu Dor din parcul balnear, se vede perspectiva Barnarelului si a Giumalaului.Spre apus se afla muntele Ousorul de langa Dorna Candrenilor, care seamana prin forma sa regulata cu un con.

Din celalat parc de pe Runc, dupa vreo 500 m de urcus se vad culmile Calimanilor(2102m), ale Pietrosului(2305m), ale Ineului(2280m) iar dupa alti cativa metri de urcus se deschide in fata ochilor peisajul variat al incantatoarei vai a Bistritei. Spre sud-est se insira varfurile mai joase din dreapta Dornei, pe malul careia se intinde parcul statiunii balneare.

Alte privelisti deosebite le ofera Pietrosul Moldovenesc (1794m), terminat spre varf cu stancile care i-au dat si numele. Alt munte cunoscut, Giumalaul(1859m) este acoperit cu pasuni iar la poalele lui curge raul Bistrita al carui curs, urmadu-l cu privirea, ofera mai la vale perspectiva Raraului (1653m) si a Pietrelor Doamnei (stanci inalte de calcar cu infatisare unor ruine de cetate). Pot fi observati si Muntii Calimani, insa doar partea formata din stanci de lava si piscul Pietrele Rosii (1700m) acoperit cu paduri de brad.

Geologia teritoriului este în întregime formată din şisturi cristaline (Munţii Suhard în Nord) şi de natură vulcanică (Munţii Calimani în Sud).

Vatra Dornei se afla la confluenta raurilor Bistrita Aurie si Dorna. - Pâraie : Argestru, Chilia, Colacelu, Rosu, Negresti

Existenta Depresiunii Dornei a favorizat existenta frumoaselor privelisti naturale, dar si formare in era cuaternara a unor „tinoave” (lacuri sau mlastini intinse), inainte ca apele sa se statorniceasca in albiile lor. In aceste tinoave s-au creat turbariile din frunze si crengi de pin care au dospit impreuna cu muschii si au dat nastere campurilor de turba. Asa s-a format namolul folosit la bai, aromat si bogat in substante rasinoase. Apele minerale aduc din adancuri substantele naturale si bioxidul de carbon. Izvoarele bogate in gaze apartin grupei apelor carbogazoase, cunoscute in popor sub numele de „borcuturi”, cu temperatura intre 8° si 12°C si se gasesc din belsug in zona parcului de brazi, langa stabilimentele balneare. Toate izvoarele sunt bogate in acid carbonic si cuprind substante minerale variate, din care nu lipsesc carbonatii si sulfatii de sodiu, potasiu, calciu, alaturi de insemnate saruri de fier si magneziu.

Izvorul de langa aleea principala a parcului contine bicarbonat de fier si ofera turistilor si bolnavilor una dintre cele mai concentrate ape din Europa.