Dezvoltarea durabilă a județului Suceava

Dezvoltarea durabilă în Bucovina

I Localizare şi caracterizarea zonei

1. Aşezare geografică

Judeţul Suceava este situat în partea de nord – est a României şi ocupă o suprafaţă de 8553,5 km² (reprezentând 3,6% din teritoriul ţării), fiind al doilea ca mărime din ţară. Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică, a peisajului, precum şi a resurselor naturale.

Sprijinit în partea de vest pe o coroană de munţi falnici, iar în partea de est lunca largă şi joasă a Siretului, teritoriul judeţului Suceava are o deschidere de amfiteatru uriaş cu faţada largă de peste 100 km expusă spre est.

Judeţul este intersectat de meridianele de 25° si 26° longitudine estică; paralele de 47° şi 48° latitudine nordică, încadrează judeţul în afara limitelor sale.

În longitudine se întinde între:

25°05’ în extremitatea vestică

26°35’ în extremitatea estică.

Pe latitudine se întinde între :

47°57’ în extremitatea nordică

47°10’ în extremitatea sudică.

Judeţul Suceava se învecinează la nord cu Republica Ucraina (frontieră de stat), la sud cu judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ, la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud, iar la est cu judeţele Botoşani şi Iaşi.

2. Căi de acces

Căile de acces în Bucovina sunt numeroase şi variate: căi ferate, rutiere şi poteci. Poate fi folosit

şi aeroportul de la Suceava.

Calea ferata principală este cea de pe valea Moldovei. Ea se desprinde la Suceava din magistrala feroviara Bucuresti-Vicşani, folosind axa transcarpatică de legătură între Moldova şi Transilvania, pe tronsonul Păltinoasa-Gura Humorului-Frasin-Molid-Vama-Prisaca Dornei-Câmpulung Moldovenesc-Sadova-Pojorata-Valea Putnei-Mestecăniş-Iacobeni. Din acest tronson se desprind spre nord-vest două căi ferate secundare: una de la Vamă, pe valea Moldoviţei, până la Moldoviţa - 20 km, de unde se continuă în amonte cu calea ferată îngustă, de exploatare, până la fundul văii principale şi pe unii afluenţi ai săi, şi alta de la Pojorata la Fundu Moldovei - 7 km. A doua cale ferată este cea de pe valea Sucevei; ea se ramifică tot din magistrala Bucureşti-Vicşani, la Dorneşti, şi de aici, prin Rădăuţi-Vicov, pătrunde în munte până la Nisipitu.

Căile rutiere sunt numeroase:

DN 17 Suceava - Vatra Dornei - Dej

DN 18 Cârlibaba – Borşa - Sighetu Marmaţiei

Cacica – Solca – Marginea - Vicov, 48 km

209E Rădăuţi - Putna, 28 km

Moldova Suliţa - Lucina, 7 km - sat Iedu

Cârlibaba - Poiana Manaila - Benea

Valea Stânei – Obcina - Botus

Breaza - Pasul Pascanu - Moldoviţa

Breaza – Sadova - Câmpulung

Vama - Vatra Moldoviţei - Moldoviţa, 20 km

Gura Humorului - Humor

Humor – Pleşa - Partesti

Gura Humorului - Voroneţ

3. Nivel de dezvoltare socio-economic

Industria

Ramurile industriale reprezentative din judeţul Suceava sunt:

• industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, a cărei dezvoltare este în strânsa corelaţie cu suprafaţa mare a fondului forestier existent;

• industria celulozei şi hârtiei, reprezentată de cea mai mare societate cu acest profil, S.C. „Ambro” S.A. Suceava;

• industria alimentară, dezvoltată în coreleţie directă cu agricultura judeţului, se bazează pe prelucrarea produselor animaliere (carne, lapte) şi a produselor vegetale;

• industria construcţiilor de maşini, reprezentată prin societăţi comerciale care produc maşini-unelte, scule, rulmenţi: S.C. „MES” S.A. Suceava, S.C. „ Romups” S.A. Suceava, S.C. „URB Rulmenţi” S.A. Suceava, S.C. „Dorna Mecanica” S.A. Vatra Dornei etc.

• industria uşoară, reprezentată prin unităţi de confecţii, tricotaje şi încălţăminte: S.C. „Modin” S.A. Suceava, S.C. „ Starmod ” S.A. Suceava, S.C. „ Bucovina Tex ” S.A. Rădăuţi, S.C. „ Romalfa " Câmpulung Moldovenesc.

• industria minieră este reprezentată în judeţ prin unităţi de exploatare a minereurilor neferoase.

Indicele producţiei industriale a judeţului Suceava a fost, în primele 9 luni ale anului 2005, de 79,4 % faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din care în:

• industria extractivă – 106,2%

• industria prelucrătoare – 78,8 %

• energie electrică şi termică, gaze şi apă – 79,9% .

Indicele volumului cifrei de afaceri din industrie pe total ( piaţa internă şi piaţa externă ) înregistrat la 31.08.2005 a fost de 78,4%, faţă de aceeaşi dată a anului 2004. Pâna la sfârşitul lunii august 2005, volumul exporturilor (FOB) judeţului Suceava a fost de 118.323 mii euro, iar al importurilor (CIF) de 130.129 mii euro.

Numărul salariaţilor din judeţul Suceava era la 31.08.2005 de 105.020, cu un câştig salarial mediu brut de 737 RON/persoană.

Agricultura şi silvicultura

Judeţul Suceava dispune de următorul potenţial agricol:

• suprafaţă agricolă – 349.810 ha (40,9 % din suprafaţa totală), din care 340.276 ha în proprietate privată (97,3 %);

• suprafaţă arabilă – 180.620 ha (51,6 % din suprafaţa agricolă), din care 177.269 ha în proprietate privată (98,1 %);

• suprafaţă păşunilor – 90.430 ha (25,9 % din suprafaţa agricolă), din care 86.997 ha în proprietate privată (96,2 %);

• suprafaţa fâneţelor – 75.700 ha (21,6 % din suprafaţa agricolă);

• suprafaţa cu livezi, pepiniere pomicole – 3.060 ha (0,87 % din suprafaţa agricolă), din care 2.562 ha în proprietate privată (83,7 %).

Sectorul agricol privat deţine 177.919 ha teren arabil, iar cel public 2.701 ha. Retrocedarea proprietăţilor funciare a condus la apariţia unor suprafeţe agricole de mici dimensiuni (peste 174.000 de proprietari), dar prin apariţia unei legislaţii care a stimulat asocierea, a apărut un număr de 428 exploataţii agricole, din care 215 comerciale, pe următoarele profile: în sectorul vegetal – 41; în sectorul animalier – 105; piscicultură – 1; exploataţii mixte – 68.

Productia vegetala

În anul 2005 au fost cultivate următoarele suprafeţe de teren, cu anumite culturi, de pe care s-au obţinut următoarele producţii:

Nr. crt. Cultura Suprafaţa cultivată (ha) Producţia medie obţinută (kg/ha)

1. Grâu-secară 33.761 3.130

2. Orz de toamnă 1.414 2.700

3. Orzoaică 5.339 2.172

4. Porumb boabe 32.460 3.620

5. Cartofi 34.140 14.086

6. Legume 7.588 13.625

7. Plante furajere 47.653 22.400

8. Teren necultivat 448 -

Pomicultura reprezintă o preocupare importantă a agricultorilor din bazinele pomicole Rădăşeni, Fălticeni, Preuteşti, Vultureşti. Dintre speciile pomicole, ca pondere, mărul ocupă 70% din suprafeţele cultivate, prunul 8%, ciresul si visinul 6%, parul 5%, alte specii 11%.

Zootehnia este un sector important prin ritmicitatea veniturilor pe care le asigură, valorificarea resurselor agricole aflate în gospodăriile populaţiei, locuitorii judeţului având o bogata tradiţie în creşterea animalelor.

O contribuţie importantă la dezvoltarea zootehniei în judeţul Suceava o are suprafaţa mare de păşune existenţa în zona montană, în luncile râurilor, precum şi existenţa terenurilor mai slab productive, care sunt folosite exclusiv pentru păşunat.

Efectivele de animale din judeţul Suceava sunt: bovine – 178.479 capete; porcine – 140.160 capete; ovine – 256.950 capete; păsări – 1.525.000 capete; cabaline – 43.130 capete.

Activitatea în industria alimentară este organizată pe 10 subramuri principale, numărul agenţilor economici fiind în permanentă creştere. În acest sens pot fi enumerate unităşi reprezentative de valorificare superioară a producţiilor agricole: SC „La Dorna” SA Vatra Dornei, SC „Raraul” SA Câmpulung Moldovenesc, SC „Camylact” SRL Panaci, SC „Facos” SA Suceava, SC „Super Star” SRL Rădauţi etc.

În anul 2005, în judetul Suceava au functionat un număr de 48 mori de grâu, 79 mori de porumb, 120 unităţi de panificaţie, 12 unităţi de producţie a băuturilor, 2 unităţi de îmbuteliere a apelor minerale.