Turism Rural în Austria

I. Analiza componentelor spatiului geografic

1. Asezarea geografica si impartirea administrativa

Austria este o țară fără ieșire la mare, cu un teritoriu de 83,872 kilometri pătrați, desfasurata intre 46˚22’ si 49˚01’ lat nordica si 9˚32’ si 17˚10’ logitudine estica, fiind o tara de frontiera, dar si poarta catre diferite tari, situată în Europa Centrală. Asa cum potecile de munte din Alpii Austrieci duc spre Europa sudica, tot asa, Dunarea te poarta catre Balcani.

Se învecinează cu Germania (816 km), Cehia (500km),Slovacia (68km), Ungaria (340km), Slovenia (311km), Italia (415km), Elvetia (165km), Liechtenstein (34,9km).

Astăzi, Austria este o democraţie parlamentară reprezentativă, din punct de vedere administrativ, fiind impartita in noua provincii federale autonome, numite landuri: Burgenland (Bundesländer), Carintia (Kärnten), Austria Inferioara (Niederösterreich), Austria Superioara ( Oberösterreich), Salzburg, Stiria (Steiermark), Tirol, Viena (Wien) si Vorarlberg.

Stiria este al doilea land ca suprafața din Austria, acoperind 16.388 kmp. Are granița cu Slovenia si cu alte landuri austriece. Capitala sa este orasul Graz. Este divizata in 17 districte: Bruck an der Mur, Deutschlandsberg, Feldbach, Fürstenfeld, Graz, Graz-Umgebung, Hartberg, Judenburg, Knittelfeld, Leibnitz, Leoben, Liezen, Murau, Mürzzuschlag, Radkersburg, Voitsberg and Weiz.

Tirol este situat în vestul Austriei, avand capitala la Innsbruck. Referințele istorice despre Tirol (înainte de Primul Război Mondial) cuprind Tirolul de Nord, Tirolul de Sud, Tirolul de Est și regiunea Trento. Actualul land Tirol cuprinde doar partea nord și est.

2. Cadrul natural, suport al activitatii turistice

Relieful muntos – Alpii si Prealpii acopera aproximativ 70% din suprafata tarii, campia se reduce la un culoar subalpin care insoteste Dunarea si la Burgenland, o parte din Campia Panonica.

Munti poarta inca ghetari sau urme ale erei glaciare, lacurile au ape curate, peisajele sunt impresionante, dovedind grija cu care austriecii inteleg sa protejeze natura.

Lanturile muntoase din nord sunt Alpii Tirolului de nord si Alpii Salzburgului. Lanturile centrale reprezentate de Muntii Hoche Tauern, care au cel mai inalt varf din tara – Grossglockner(3797 m). Tot aici se afla si ghetarul Pasterze, unul din cei mai mari ghetari din Europa, ce are o lungime de 32 km. In sud se afla Alpii Otzal, Alpii Karnici, Norici si Muntii Karavanken. Trecerea de la nord la sud se face prin pasuri si tuneluri. Dintre trecatori, cele mai importante sunt Brenner (1374 m) si Semmering (985 m).

Alpii au un relief tipic de munti inalti, format din creste alpine, circuri si vai glaciare suspendate. Sunt bogati in forme carstice de suprafata si subterane.

In Alpi isi au izvoarele raurile Inn si Drava. Vara, cei 50.000 km de poteci montane marcate, imbie la alpinism, drumetii sau ciclism montan. Paradisul sporturilor de iarna cuprinde peste 22.000 km de partii de schi, excelent intretinute, cu toate gradele de dificultate, si 12.000 km de piste pentru schi-fond.

Nordul si estul tarii sunt formate mai ales din terenuri deluroase. Dealurile subalpine se intind la nord, de la raurile Salzach si Inn pana in bazinul Vienei, apoi se indreapta catre dealurile din muntii Carpati. Dealurile din estul si sud estul Alpilor cuprind portiuni largi din Styria si sudul Burgenlandului. Bazinul Vienei formeaza un teritoriu aparte. Marchfeld e situat chiar in centrul bazinului incarcat cu bogate depuneri aluvionare.

In nordul Austriei intalnim un peisaj cu totul diferit, de la Padurea Boemiei spre Muhlenviertel Suprafata ocupata de campie este foarte mica, intalnim campie doar in zona Vienei, in Bazinul Dunarii.

3 Capitalul uman

Istoria demografică a Austriei corespunde cu schimbările generale care au avut loc în alte ţări industriale, dar si cu o serie de diferenţe regionale şi istorice. O creştere a speranţei de viaţă, o rată a fertilităţii în scădere (sau o rată a natalităţii mai mică), şi o concentrare mai mare a populaţiei din zonele urbane sunt tendinţele pe care Austria le are in comun cu alte naţiuni industriale avansate. Cataclismele din Primul si al Doilea Război Mondial, mişcările substantiale ale populaţiei- atât forţate şi cat si voluntare - în perioada interbelică şi după al doilea război mondial, un aflux de muncitori străini începând din anii 1960 şi deschiderea Europei de Est începuta la sfârşitul anilor 1980, au afectat toate mărimea şi structura populaţiei din Austria.

Austria avea in 2005 o populatie de 8.220.800 locuitori, densitatea fiind de 98 locuitori/km².

Aproape zece procente din austrieci nu sunt descendenți de austrieci, ci provin din țări înconjurătoare, în special din națiunile fostului bloc estic. Mai mult de 50.000 sloveni indigeni locuiesc în provinciile austriece Carintia și Steiermark. Este prezent și un grup mare de imigranți pentru muncă. Limba oficială, germana, este vorbită de toată lumea; dialectul este similar cu acela vorbit în sudul Germaniei.

Există totuși o limbă standard separată, germana austriacă, care are mai multe diferențe față de germana vorbită în zilele noastre.

Mai mult de trei sferturi din austrieci sunt romano-catolici. Există de asemenea comunități protestante cu vechi tradiții, comunități mozaice și, după cel de-al doilea război mondial, comunități islamice.

Stiria are o populație de 1.183.303 locuitori, in turism activand un procent de aproximativ 30, iar Tirolul are o popilatie de 686,809 locuitori, cu o densitate de 53 loc./km².

4. Baza economica

Austria este una dintre cele mai bogate tari din lume, cu un PIB nominal pe cap de locuitor de 43.570 dolari. Ţara are un standard de trai foarte dezvoltat , iar în 2008 a fost clasata pe locul 14 în lume pentru Indicele Dezvoltării Umane.

Austria are o populaţie de 8.220.800 locuitori, ocupând astfel locul 89 in topul ţărilor dupa caracteristica număr de locuitori.

Este o tara cu o economie dezvoltata si echilibrata, care a cunoscut o crestere spectaculoasa in ultima vreme. Industria prelucratoare este foarte diversificata si de inalta productivitate, principalele centre industriale fiind: Viena, Linz, Graz, Klagenfurt, Steyr.

De la începutul anului 1995, Austria este membru al Uniunii Europene. Procesul de adaptare economică, angajat în 1994, odată cu intrarea în spațiul economic european, a fost accelerat de aderarea la UE care, în plus, a deschis perspectivele unei integrari dincolo de interesele economice. La 13 ani de la primirea în marea familie europeană, Austria afișează performanțe economice printre cele mai bune din zona euro și figurează printre primele state UE din punctul de vedere al veniturilor pe cap de locuitor.

Țesatura sa industrială este foarte diversificată, de la industria chimică (celuloza, petrochimie), industrie textilă și confecții, hârtie și carton (grație resurselor forestiere foarte abundente), pănă la industria electrică si electronică. Compania OMV este primul grup al petrolului și gazelor naturale din Europa Centrală, în timp ce capitala Viena se numară printre primele în lume la capitolul turism de afaceri.