Vatra Dornei - stațiune balneoclimaterică

VATRA DORNEI

Pe Siret, de la izvoarele aflate în zona alpină a munţilor din nordul ţării şi până la despărţirea râului de lanţul Carpaţilor, cât şi pe prinicipalii săi afluenţi se află un mare număr de staţiuni balneoclimaterice, dintre cele mai importante, vestite prin calităţile apelor lor minerale şi împrejurimile lor pitoreşti.

Un grup de staţiuni se găseşte pe Valea Dornei şi a Bistriţei, un altul pe Valea Bicazului, alte staţiuni pe afluenţi ai Trotuşului, iar celelalte pe ape mai mărunte. Deşi nu se aseamănă prin compoziţia apelor minerale sau a indicaţiilor balneare, staţiunile din acest bazin hidrografic au în comun faptul că reprezintă pentru turişti câte un veritabil nod de drumuri şi poteci sper locuri de mare interes turistic.

Staţiunea balneoclimaterică Vatra Dornei , supranumită şi "Perla Bucovinei", este situată la o altitudine de 802m în Depresiunea Dornelor, la 112 km distanţă de Suceava si 89 km de Bistriţa Năsăud, la confluenţa Bistritei Aurii cu Dorna. Fiind înconjurată de masivii Giumalău, Rarău, ai Bistriţei, Căimanului, Bîrgăului şi Rodnei, această regiune este ferită de vânturi.

Zona are un climat temperat continental de nuanţă alpină, cu o temperatură medie anuală de 4,5° C. Precipitaţiile bogate şi relieful sub formă de terase au favorizat dezvoltarea unei întinse pânze freatice, care iese la lumină sub formă de izvoare cu apa minerală. Se poate spune că aici ne aflăm într-o adevarată împărăţie a apelor minerale, exploatate şi industrial la Poiana Negri, Sarul Dornei şi Floreni.

Scurt istoric

Aşezarea de la confluenţa Dornei cu Bistriţa a luat fiinţă în ultimul deceniu al secolului XVI-lea , pe timpul domnitorului moldovean Aron Vodă (1592-1595). Dar despre aceste locuri aminteşte un document mult mai vechi: actul de danie al lui Alexandru cel Bun, datat din 15 februarie 1410 către Mânăstirea Moldoviţa, care primeşte muntele Suhardu până în Valea Coşnelor (afluent al Dornei ) şi Păltinişul Bancului. Un an mai târziu, la 14 aprilie 1411, acelaşi domnitor aminteşe într-un alt document despre "satul Câmpulung" care işi avea locul de pescuit, de vânt, şi de finite pe Valea Bistriţei, a Dornei şi în munţii vecini. Domnitorului Vasile Lupu I se comunică în vara anului 1641, când la gura Dornei se consolidase noua aşezare , că "la început (între 1590 şi 1600) acolo se aşezase un singur câmpulungean, iar acum sunt multi".

În urma unei analize făcute de un medic, Ignatz Pluschk, în 1806, a fost pus în exploatare izvorul din locul numit Bâtca Priporului, ca o apă mineral cu bune calităţi terapeutice.Şase ani mai târziu, de aici plecau sticle îmbuteliate cu apa mineral de aici înspre Viena , Odessa şi alte oraşe.

La 1845, în Dorna se construieşte primul stabiliment balnear, iar la 1862 se face prima analiză a apelor de la Poiana Negrii şi a altor izvoare minerale. Din 1884 se începe tratamentul cu nămol de turbă din turbăriile locale (denumite tinoave) şi între 1870 – 1895 se fac captări rudimentare de iyvoare şi instalaţii de băi.După o lungă perioadă de stagnare, în 1944 toate aceste amenajări sunt distruse de trupele hitleriste în retragere, urmând ca la 3 decenii după cel de-al doilea război mondial, depresiunea Dornelor sa înceapă să se dezvolte.

Pe lângă amenajările cu specific medical, în Vatra Dornei s-au construit locuinţe, şcoli, cinematografe, muzee şi altele.

Parcurile din oraş – dinspre Dealul Negru , cu alei asfaltate şi marcate pe mici distanţe, cu cotele de nivel, şi cel de la poalele muntelui Runcu, muzeul de ştiinţe ale naturii sunt principalele puncte de atracţie ale turiştilor şi vizitatorilor veniţi la odihnă sau tratament.

Pe Dorna, spre izvor, se înâlnesc şase localităţi – toate interesante puncte de atracţie turistică, accesibile pe calea ferată sau pe şosea.

*La Dorna Cândreni (829 m altitudine) se pot vedea izvoarele minerale şi instalaţiile balneare, precum şi turbăria şi cariera de piatră (andezite bazaltice) din culmea Bâtca Priporului

*Poiana Negrii (885 m).Acest izvor este cunoscut de sute de ani şi a început să fie exploatat de cca 170 de ani; apa mineral este carbogazoasă, bicarbonatată, calciă, atermală, fiind indicate pentru tratamentul afecţiunilor cardio-vasculare şi ginecologice.De aici se îmbuteliază apa mineral cu o capacitate de 10 000 de sticle pe zi.