Ambalarea

1. DEFINIREA NOŢIUNII DE AMBALARE

Istoria cartonului ondulat se întinde pe o perioadă de peste 100 de ani, iar apariţia acestui material a fost impulsionată de nevoia unui nou tip de ambalaj superior celor existente până atunci.

Hârtia ondulată mecanic, între două valţuri canelate, a fost obţinută prima dată în Anglia, în anul 1856 şi a fost utilizată în premieră ca ambalaj de către un american, în 1871. Cartonul ondulat propriu-zis a apărut în 1874, în America, când s-a adăugat, prin lipire, un strat neted de hârtie peste hârtia ondulată.

La începutul secolului XX, apar primele maşini de carton ondulat, iar acest produs se impune în industria ambalajelor din America şi Europa. În timp, producţia de carton ondulat şi ambalaje se dezvoltă în ritm alert, lărgindu-se gama sortimentală şi îmbunătăţindu-se calitatea acestui produs.

În ţara noastră, cartonul ondulat s-a produs prima oară în anul 1957, în fabrica existentă la Ghimbav, localitate aflatã la 10 km de municipiul Braşov. În anii următori, acest sector a cunoscut o dezvoltare importantã, cererea acestui produs pe piaţă fiind în continuă creştere.

Odată cu dezvoltarea şi diversificarea producţiei de bunuri concomitent cu dezvoltarea comerţului, are loc şi diversificarea şi dezvoltarea activităţilor de ambalare şi implicit a producţiei de ambalaje. La nivelul întregii planete, se consideră că aproximativ 99% din producţia de mărfuri se tranzacţionează în stare ambalată.

Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu funcţii multiple, care asigură menţinerea sau, în unele cazuri, ameliorarea calităţii produsului căruia îi este destinat. Ambalajul favorizeazã identificarea produsului, înlesnind atragerea de cumpărători potenţiali, pe care îi învaţă cum să folosească, să păstreze produsul şi cum să apere mediul înconjurător de poluarea produsă de ambalajele uzate sau de componenţii de descompunere ai acestora.

Din punct de vedere comercial, ambalajul permite asigurarea în cele mai bune condiţii a manevrării, conservării, depozitării şi transportului produselor. În ”Petit Robert” (1989), ambalajul este un “înveliş din materiale şi forme diferite în care se ambalează un produs pentru transport sau vânzare”.

Institutul Francez al Ambalajului şi Ambalării propune următoarele definiţii în “Petit glossaire de l’emballage”:

- ambalajul este obiectul destinat să învelească sau să conţină temporar un produs sau un ansamblu de produse pe parcursul manevrării, transportului, depozitării sau prezentării, în vederea protejării acestora sau facilitării acestor operaţii;

- ambalarea reprezintă oparaţia de obţinere a “primului înveliş aflat în contact direct cu produsul”.

- Institutul din Marea Britanie furnizează trei direcţii în definirea ambalării (Frăţilă R., 2001):

- sistem coordonat de pregătire a mărfurilor pentru transport, distribuţie, vânzare cu amănuntul şi consum;

- cale de asigurare a distribuţiei la consumatorul final, în condiţii optime şi cu costuri minime;

- funcţie tehnico-economică, care urmăreşte minimizarea costurilor la livrare.

În România, conform STAS 5845/1-1986, ambalajul reprezintă un “mijloc” (sau ansamblu de mijloace) destinat să învelească un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecţia temporară, din punct de vedere fizic, chimic, mecanic şi biologic în scopul menţinerii calităţii şi integrităţii acestora, în decursul manipulării, transportului, depozitării şi desfacerii până la consumator sau până la expirarea termenului de garanţie.

Tot în conformitate cu standardul amintit, ambalarea este definită ca fiind “operaţie, procedeu sau metodă, prin care se asigură cu ajutorul ambalajului, protecţie temporară a produsului”.

În contextul ambalării se folosesc o serie de termeni, dintre care amintim materialul de ambalare, materialul de ambalaj, mediu de ambalare, produs de ambalat, preambalare, accesorii, materiale şi operaţii auxiliare ambalării etc.

Dezvoltarea si perfectionarea activitatii in domeniul tehnicii si economiei ambalajelor se impune astazi ca o necesitate obiectiva datorita dezvoltarii si diversificarii productiei si a consumului de bunuri, sporirii participarii la schimburile internationale, introducerii pe scara tot mai larga a cuceririlor tehnico- stiintifice contemporane, precum si promovarii formelor rapide si eficiente de servire in comert.

Ambalajele sunt considerate astazi un element de strategie a intreprinderii in comercializarea produselor sale, drept pentru care, scopul conducerii in procesul de ambalare este acela de a dirija activitatea in sensul obtinerii unor ambalaje cat mai corespunzatoare pentru fiecare din produsele ce se intentioneaza a se comercializa.

Pentru ca un ambalaj sa fie corespunzator, el trebuie sa indeplineasca o serie d e conditii indispensabile promovarii cu succes a unui produs ambalat pe piata, conditii care presupun performante, atat sub aspect obiectiv, material (protectie fizico- mecanica, chimica), cat si sub aspect subiectiv, legat de motivatia cumparatorilor, de preferintele lor.

Pe langa faptul ca indeplineste functia de protectie si conservare, ambalajul usureaza manipularea, transportul, depozitarea si desfacerea produselor, precum si promovarea vanzarilor.

In acelasi timp, ambalajul constituie un important element economic, cu implicatii profunde asupra folosirii rationale si eficiente a resurselor de materii prime si materiale in sfera productiei si circulatiei bunurilor.

Problemele de ambalare sunt deosebit de complexe datorita diversificarii materialelor folosite, varietatii produselor ce trebuie ambalate, multimii metodelor si masinilor de ambalare si de confectionare a ambalajelor, numarului mare al accesoriilor de protectie si prezentare si diversitatii conditiilor de transport.

Ambalajele au o contributie foarte importanta datorita faptului ca procesul de productie si de circulatie se considera incheiat in momentul in care marfurile s-au realizat ca valoare de schimb si s au verificat ca valoare de intrebuintare.

Ambalarea produselor constituie, alaturi de procesul de transport si de depozitare, o conditie prealabila a realizarii actelor de vanzare -;cumparare a marfurilor. Procedeul ambalarii prezinta implicatii complexe, care incep cu productia, deoarece ambalarea este o faza intrinseca a p rocesului de productie si continua pana la procesul de consum, care are loc la beneficiar.