Cuprins
- Cap.1. Partea scrisă 5
- 1.1.Descrierea procesului tehnologic 5
- 1.2.Descrierea operaţiei de centrifugare 14
- 1.3.Descrierea operatiei de purificare 17
- 1.4.Norme de igiena și protecția muncii 19
- Cap.2. Partea de calcul 24
- 2.1.Bilanţul de materiale 24
- Cap.3. Partea grafică 35
- 3.1. Schema tehnologică generală 35
- 3.2. Desenul utilajelor 36
- 3.3.Reprezentarea grafică a bilanţului de materiale 38
- Bilbiografie 41
Extras din proiect
Sa proiecteze o linie de centrifugare și de purificare cu funcționare continuă, pentru o capacitate de prelucrare de 1000 t sfeclă de zahăr pe 24 ore.
Să se calculeze:
a) Coeficientul de difuzie al zahărului din tăiței de sfeclă (m2/s);
b) Pierderile de zahăr în borhot P1% și pierderile raportate la conținutul în zahăr al sfeclei P2.
Utilizând nomograma lui Silin să se compare pierderile cu cele calculate.
- coeficientul de difuzie D = 2,83•10-6•e2710/T m2/s;
- lungimea tăițeilor de sfeclă l= 20cm;
- temperatura T= 70oC;
- conținutul de zahăr din sfeclă z = 17%;
- sutirajul s = 110%;
- τ = 70 min.
S/(S-1)•lg (S-1+P1)/S•P2=Clφτ
P1=(P2•z)/100, %
P1- pierderile de zahăr din borhot;
C –coeficient care depinde de construcția și funcționarea aparatului; C = 6,7•10-5;
l – lungimea tăițeilor;
φ- factor termic; φ = 83,6;
τ – durata de difuziune (min.);
P2- pierderile de zahăr în borhot în raport cu zahărul din sfeclă.
INTRODUCERE
Uleiul, (latină oleum, grecește λιπος măslin) este un lichid gras de proveniență vegetală, animală, minerală sau sintetică, insolubil în apă și mai ușor decât aceasta, folosit în alimentație, în industrie, etc.
Uleiul vegetal - este un amestec de trigliceride și acizi grași, fluid la temperatură medie. Poate fi extras din diferite plante: floarea soarelui, rapiță, nucă, măslin, soia, palmier, cocos, in, mac, ricin, porumb etc. Unele uleiuri vegetale sunt comestibile și se folosesc în alimentație, altele sunt uleiuri industriale și se folosesc în tehnologie. Unele uleiuri, de exemplu cele de rapiță, soia sau palmier pot fi folosite pentru producerea combustibilului (biodiesel).
In Romania cel mai consumat ulei este cel din floarea soarelui, aproape 80 % (conform studiului de cercetare Nielsen realizat pentru anul 2008) din totalul uleiului comestibil comercializat, uleiului de masline i-au revenit 1.6%, diferenta de pana la 100% fiind adjudecata de celelalte sortimente: soia, rapita, dovleac, porumb, vegetal.
Uleiul de floarea soarelui (Figura 0.1.) domina piata consumului in Romania, Bulgaria si Ungaria, si este preferat datorita pretului redus dar si a lipsei de informare a cumparatorilor. In tarile mediteraneene (Grecia, Italia, Spania, Portugalia), predominant este uleiul de masline, in Polonia uleiul de rapita, iar in Slovenia popular este uleiul de dovleac presat la rece, folosit in special la salate. In lume, cel mai mare consum este de ulei de soia, apoi de palmier si de rapita, uleiul de
Figura 0.1.
floarea-soarelui plasându-se abia pe locul al
patrulea.
Pentru romani cel mai important, atunci cand cumpara, este pretul, deoarece uleiul este considerat un produs de baza. Uleiurile de rapita si soia sunt percepute ca uleiuri slab calitativ, cu gust si miros neplacut, asa ca ramane valabil cel de floarea-soarelui si cel vegetal (combinatie floarea soarelui – rapita, soia). In alte tari, populatia este mai atenta la produse sanatoase si preferintele se indreapta spre uleiul de masline, dovleac, palmier.
Uleiul de masline (figura 0.2.), folosit in special pentru salate, este in trei sortimente: extravirgin - presat la rece, ulei de masline "pure" - denumire comerciala, care inseamna ca este un amestec extravirgin si ulei rafinat, si uleiul rafinat de masline - cunoscut sub numele de "pomace" sau "sansa".
Figura 0.2.
In Romania se consuma, in medie, aproximativ 11 litri de ulei pe cap de locuitor, spre deosebire de nemti si austrieci, care consuma anual sase litri de ulei. Ungurii si bulgarii consuma sapte litri pe cap de locuitor, iar italienii - 13 litri de ulei pe cap de locuitor, dar, avand in vedere ca acestia consuma ulei de masline, se schimba datele problemei. In cel mai fericit caz, romanii cumpara ulei de masline cand sint promotii in supermarketuri, pentru a-l folosi la salate, nicidecum pentru gatitul curent. Lipsa de interes pentru acest aliment se poate explica prin faptul ca cei mai multi dintre romani nu isi permit sa utilizeze frecvent ulei de masline.. La asta se adauga si obiceiurile de consum mai putin sanatoase, orientate pe cantitate si nu pe calitate, precum si suprafetele mari cultivate cu floarea soarelui.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Controlul si Expertiza Calitatii Produselor Extractive.doc