Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 37 în total
Cuvinte : 6718
Mărime: 4.78MB (arhivat)
Publicat de: Jean Farkas
Puncte necesare: 8
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ IAȘI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE SPECIALIZAREA CONTROLUL ȘI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

Cuprins

  1. Cap.1. Partea scrisă 5
  2. 1.1.Descrierea procesului tehnologic 5
  3. 1.2.Descrierea operaţiei de centrifugare 14
  4. 1.3.Descrierea operatiei de purificare 17
  5. 1.4.Norme de igiena și protecția muncii 19
  6. Cap.2. Partea de calcul 24
  7. 2.1.Bilanţul de materiale 24
  8. Cap.3. Partea grafică 35
  9. 3.1. Schema tehnologică generală 35
  10. 3.2. Desenul utilajelor 36
  11. 3.3.Reprezentarea grafică a bilanţului de materiale 38
  12. Bilbiografie 41

Extras din proiect

Sa proiecteze o linie de centrifugare și de purificare cu funcționare continuă, pentru o capacitate de prelucrare de 1000 t sfeclă de zahăr pe 24 ore.

Să se calculeze:

a) Coeficientul de difuzie al zahărului din tăiței de sfeclă (m2/s);

b) Pierderile de zahăr în borhot P1% și pierderile raportate la conținutul în zahăr al sfeclei P2.

Utilizând nomograma lui Silin să se compare pierderile cu cele calculate.

- coeficientul de difuzie D = 2,83•10-6•e2710/T m2/s;

- lungimea tăițeilor de sfeclă l= 20cm;

- temperatura T= 70oC;

- conținutul de zahăr din sfeclă z = 17%;

- sutirajul s = 110%;

- τ = 70 min.

S/(S-1)•lg (S-1+P1)/S•P2=Clφτ

P1=(P2•z)/100, %

P1- pierderile de zahăr din borhot;

C –coeficient care depinde de construcția și funcționarea aparatului; C = 6,7•10-5;

l – lungimea tăițeilor;

φ- factor termic; φ = 83,6;

τ – durata de difuziune (min.);

P2- pierderile de zahăr în borhot în raport cu zahărul din sfeclă.

INTRODUCERE

Uleiul, (latină oleum, grecește λιπος măslin) este un lichid gras de proveniență vegetală, animală, minerală sau sintetică, insolubil în apă și mai ușor decât aceasta, folosit în alimentație, în industrie, etc.

Uleiul vegetal - este un amestec de trigliceride și acizi grași, fluid la temperatură medie. Poate fi extras din diferite plante: floarea soarelui, rapiță, nucă, măslin, soia, palmier, cocos, in, mac, ricin, porumb etc. Unele uleiuri vegetale sunt comestibile și se folosesc în alimentație, altele sunt uleiuri industriale și se folosesc în tehnologie. Unele uleiuri, de exemplu cele de rapiță, soia sau palmier pot fi folosite pentru producerea combustibilului (biodiesel).

In Romania cel mai consumat ulei este cel din floarea soarelui, aproape 80 % (conform studiului de cercetare Nielsen realizat pentru anul 2008) din totalul uleiului comestibil comercializat, uleiului de masline i-au revenit 1.6%, diferenta de pana la 100% fiind adjudecata de celelalte sortimente: soia, rapita, dovleac, porumb, vegetal.

Uleiul de floarea soarelui (Figura 0.1.) domina piata consumului in Romania, Bulgaria si Ungaria, si este preferat datorita pretului redus dar si a lipsei de informare a cumparatorilor. In tarile mediteraneene (Grecia, Italia, Spania, Portugalia), predominant este uleiul de masline, in Polonia uleiul de rapita, iar in Slovenia popular este uleiul de dovleac presat la rece, folosit in special la salate. In lume, cel mai mare consum este de ulei de soia, apoi de palmier si de rapita, uleiul de

Figura 0.1.

floarea-soarelui plasându-se abia pe locul al

patrulea.

Pentru romani cel mai important, atunci cand cumpara, este pretul, deoarece uleiul este considerat un produs de baza. Uleiurile de rapita si soia sunt percepute ca uleiuri slab calitativ, cu gust si miros neplacut, asa ca ramane valabil cel de floarea-soarelui si cel vegetal (combinatie floarea soarelui – rapita, soia). In alte tari, populatia este mai atenta la produse sanatoase si preferintele se indreapta spre uleiul de masline, dovleac, palmier.

Uleiul de masline (figura 0.2.), folosit in special pentru salate, este in trei sortimente: extravirgin - presat la rece, ulei de masline "pure" - denumire comerciala, care inseamna ca este un amestec extravirgin si ulei rafinat, si uleiul rafinat de masline - cunoscut sub numele de "pomace" sau "sansa".

Figura 0.2.

In Romania se consuma, in medie, aproximativ 11 litri de ulei pe cap de locuitor, spre deosebire de nemti si austrieci, care consuma anual sase litri de ulei. Ungurii si bulgarii consuma sapte litri pe cap de locuitor, iar italienii - 13 litri de ulei pe cap de locuitor, dar, avand in vedere ca acestia consuma ulei de masline, se schimba datele problemei. In cel mai fericit caz, romanii cumpara ulei de masline cand sint promotii in supermarketuri, pentru a-l folosi la salate, nicidecum pentru gatitul curent. Lipsa de interes pentru acest aliment se poate explica prin faptul ca cei mai multi dintre romani nu isi permit sa utilizeze frecvent ulei de masline.. La asta se adauga si obiceiurile de consum mai putin sanatoase, orientate pe cantitate si nu pe calitate, precum si suprafetele mari cultivate cu floarea soarelui.

Preview document

Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 1
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 2
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 3
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 4
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 5
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 6
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 7
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 8
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 9
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 10
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 11
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 12
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 13
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 14
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 15
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 16
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 17
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 18
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 19
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 20
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 21
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 22
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 23
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 24
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 25
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 26
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 27
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 28
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 29
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 30
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 31
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 32
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 33
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 34
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 35
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 36
Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive - Pagina 37

Conținut arhivă zip

  • Controlul si Expertiza Calitatii Produselor Extractive.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnologia obținerii berii

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obisnuita prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Unii...

Controlul și expertiza produselor alimentare - sucurie naturale de fructe

I. ÎNCADRAREA PRODUSULUI I.1 DEFINIȚIE Sucurile de fructe reprezintă băuturi nealcoolice, obținute din diferite specii de fructe, prin presare...

Te-ar putea interesa și

Controlul și Expertiza Calității Produselor Extractive

I. Partea scrisă 1. TEMA PROIECTULUI Să se proiecteze o linie de centrifugare şi purificare a zahărului cu funcţionare continuă pentru o...

Linie de centrifugare și purificare cu funcționare continuă pentru o capacitate de prelucrare de 13000 tone sfeclă în 24 ore

Să se proiecteze o linie de centrifugare şi purificare cu funcţionare continuă pentru o capacitate de prelucrare de 13000 tone de sfeclă în 24 de...

Județul Teleorman

Teleormanul este unul dintre judetele sudice ale Romaniei situat in Câmpia Romana, la confluenţa Oltului si a riului Vedea cu Dunarea, avand in...

Vinul Tămâioasă Românească

1. IMPORTANȚA VINULUI Ce este vinul? Vinul este o bautură alcoolică, obținută prin fermentarea mustului de struguri proaspeți sau stafidiți....

Manoperele frauduloase comise asupra mărfurilor alimentare - direcții de identificare și prevenire

Prin noţiunea de „mărfuri alimentare” (sau pe scurt „aliment”) se înţeleg toate substanţele, sau produsele prelucrate, parţial prelucrate, sau...

Expertiză merceologică

probator de un tip deosebit reprezentând constatarea sau opinia unui specialist într-un domeniu anumit de cunoastere, în scopul elucidarii unor...

Procedura și Metodologia Expertizei Merceologice

8.1 Definirea si metodologia determinarii valorii nutritive a produselor alimentare Produsul alimentar este constituit dintr-un complex de...

Ai nevoie de altceva?