Geografia Resurselor Agroturistice

Reliefarea principalelor resurse turistice ale JUDETULUI Botosani

1.1 resurse turistice naturale

1.2 resurse turistice antropice

I.Evaluarea si propunerea de solutii de valorificare a resurselor locale si regionale de turism din Judetul Botosani

Informatii generale

Asezare: regiune cuprinsa între Siret si Prut, în extremitatea de nord - est a tarii, la granita cu Ucraina (la nord) si Republica Moldova (la est). La vest si sud se învecineaza cu judetele Suceava si Iasi. Orasul Botosani este situat în zona de contact dintre regiunea dealurilor înalte de pe stânga vaii Siretului, în vest, si cea a dealurilor joase a Câmpiei Moldovei ce se întinde catre est. Dealurile din partea de vest a orasului fac parte din Podisul Sucevei – sectorul seii Bucecea-Vorona cu altitudini maxime de 250 metri ( Dealul Sulita), si cu altitudini minime - 150 metri - în partea de sud-vest si nord-est. Intre relieful înalt din vest, cu caracter de coasta si cel de câmpie colinara din est, exista un culoar depresionar în care este asezat municipiul Botosani.

Relieful: predominant deluros; Unitatile sale sunt: Dealurile Siretului si Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasa a câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (câmpia de lânga Prut) si spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podisului Moldovei, cu înaltimi de 300 m).

Clima: este temperat - continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa decât în restul tarii ( 8-9 C), cu precipitatii variabile, cu ierni sarace în zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu vânturi predominante din nord - vest si sud – vest. Sub aspect geostructural, judetul Botosani este amplasat în întregime pe unitatea de platforma veche, numita Platforma Moldoveneasca. Privit în ansamblu, teritoriul judetului se caracterizeaza în cea mai mare parte printr-un relief larg valurit, cu interfluvii colinare, deluroase, separate prin vai cu lunci largi si pline de iazuri. Densitatea medie a retelei hidrografice are valori cuprinse între 0,43 si 0,63 km/kmp. Fiind situat în partea de nord-est a tarii, teritoriul judetului Botosani este supus influentelor climatice continentale ale Europei de Est si mai putin celor ale Europei Centrale, desi majoritatea precipitatiilor sunt provocate de mase de aer care se deplaseaza din vestul si nord-vestul Europei. Vecinatatea cu marea câmpie Euro-Asiatica face clima judetului Botosani sa se caracterizeze printr-un regim al temperaturii aerului si al precipitatiilor cu valori caracteristice climatului continental-excesiv.

Orase: Botosani - resedinta de judet, atestat documentar la 1439 si în care traieste 25% din populatia judetului, se înscrie în istoria noastra nationala nu numai cu importante evenimente de profunda semnificatie pentru trecutul poporului nostru, ci si cu o inestimabila contributie pe care fiii acestor meleaguri si-au adus-o la patrimoniul culturii nationale si universale. Istoria Botosaniului începe din vremuri îndepartate.

Capitala de judet, municipiul Botosani este asezat în zona de nord - est a tarii, la circa 50 Km fata de Suceava si 120 Km fata de Iasi. Este situat în partea de sud-vest a judetului, în Câmpia Jijiei, la confluenta dintre râurile Sitna si Dresleuca, spre vest, între Dresleuca si Siret, apoi coboara între dealurile: Crivat, Agafton, Baisa, iar în adâncime sta Platforma Moldovei. Spre miaza-noapte este marginit de dealurile Botosanca si Costesti.

Relieful este variat, clima temperat-continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa decât în restul tarii, cu vânturi predominante din nord-vest si sud-vest. Suprafata municipiului este de 4.135 ha din care 1.910 ha în intravilan si 2.225 ha în extravilan.

1.1 Resurse turistice naturale

Rezervatii si monumente ale naturii

Rezervatia Padurea Vorona

situata in comuna Vorona;

rezervatie floristica si faunistica, formata din stejar, ulm, fag si frasin, populata de prepelite, sitari, rate si gaste salbatice, iepuri si mistreti; aici se gaseste un stejar sub care se spune ca poposea Alexandru Ioan Cuza; in padurea Vorona, in zona numita la Ramnice, au fost gasite exemplare de papucul doamnei si crinul de padure.