Informația Analitică

Generalităţi

Se vorbeşte de o analiză chimică atunci când activitatea depusă, de o persoană, grup sau organizaţie, are drept rezultat cel puţin o caracteristică chimică calitativă (adică o proprietate ce indică prezenţa sau absenţa unei specii chimice) sau cel puţin o cifră care indică un conţinut dintr-o specie sau material dat. Ansamblul de operaţii şi măsurători, plus condiţiile experimentale, menite să dea, măcar în parte, compoziţia fizico-chimică a unei "probe" din material, produs sau ţesut biologic, convenim să-l numim sistem analitic.

Supunând un material (numit probă) operaţiilor unui sistem analitic, consumând reactivi şi materiale auxiliare (de exemplu detergenţi), energie şi manoperă (lucrul efectiv), se obţine răspuns la una din întrebările:

÷ Este prezentă specia (caracteristica) X în probă?

÷ În ce cantitate este prezentă specia X?

A răspunde doar la întrebarea (a) înseamnă a face o analiză chimică calitativă iar a răspunde la întrebarea (b) înseamnă a executa o analiză chimică cantitativă. A răspunde la ambele întrebări pentru toate speciile cunoscute constituie analiza completă.

Schematic, un proces prin care se obţin analize chimice are o structură asemănătoarecu un flux tehnologic şi convenim să-l numim de aceea flux analitic. Simplificat la maximumacesta este prezentat în fig. 1. Se remarcă faptul că rezultatul unui astfel de flux este o informaţie, adică un rezultat însoţit de o eroare.

Alegerea unei metode de analiză

Odată ce este definit obiectivul analizei, trebuie ca la alegerea metodei de analiză să se precizeze o serie de factori cum sunt: domeniul de concentraţie, precizia şi sensibilitatea cerute, selectivitatea şi rapiditatea. În funcţie de cantitatea aproximativă de substanţă care trebuie determinată dintr-o probă, metodele analitice se clasifică ca în tabelul 1.2:

În conformitate cu această clasificare, metodele chimice se pretează cel mai bine la determinarea macrocantităţilor, iar metodele instrumentale pentru microcantităţi.