Mașina de Curățat Cartofi

Introducere

Pentru a face faţă cerinţelor multiple a industriei, consumatorilor şi construcţiei de maşini pentru industria alimentară, specialistul ce activează în acest domeniu trebuie să cunoască :

*Construcţia şi principiul de funcţionare a utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor din industria alimentară ;

*Regulile de exploatare, întreţinere, reparare şi modalităţile de reglare a lor ;

*Metodele de calcul, construire, fabricare a utilajului din domeniu şi metode de asigurare a fiabilităţii utilajelor.

Utilajele din industria alimentară şi alimentaţie publică sunt maşini de lucru utilizate pentru efectuarea unor operaţiuni diversificate în cadrul procesului de producţie.

Aceste maşini trebuie să îndeplinească o serie de condiţii:

- realizarea unor operaţiuni de calitate superioară;

- consumuri energetice reduse iar costurile pe unitatea de produs sa fie cît mai mici;

- posibilitatea creşterii gradului de automatizare a unor operaţiuni din cadrul proceselor de producţie;

- creşterea productivităţii muncii;

- deservirea utilajelor să fie cît mai facilă;

- utilajele să fie prevăzute cu aparatură de masură si control a funcţionării acestora;

- înlocuirea muncii manuale cu munca de dirijare a utilajului, respectiv reducerea efortului fizic ;

- liniile tehnologice să fie prevazute cu dispozitive de siguranţă care să permită blocarea lor în cazul defectării unei maşini.

Shema mişcării cartofului în maşina de curăţat cartofi cu disc

Calcule pentru construcţia maşinii de curăţat cartofi cu disc

Cunoscînd traiectoria mişcării tuberculului în maşina de curăţat, se pot da unele repere în privinţa alegerii parametrilor de bază pentru construcţia acestora. Astfel volumul camerei de lucru se determină în dependenţă de productivitatea teoretică aşteptată. Pentru asigurarea circulaţiei tuberculului pe organul de lucru şi posibilităţii deplasării lui din centrul discului spre periferii diametrul camerei de lucru trebuie să nu fie mai mic de 4 diametre ale tubercululor de mărime medie.

Diametrul discului se determină astfel ca distanţa dintre el şi pereţii camerei de lucru să nu depăşească 5 mm. Înălţimea camerei de lucru trebuie să nu fie mai mică de înălţimea a doi tuberculi. De obicei acestă înălţime se ia: H ≥ 0,5D (D – diametrul camerei de lucru).

La nimerirea tuberculului pe disc, el începe să se rotească împreună cu acesta, dar cu o viteză mai mică. Între disc şi tubercul apare alunecarea care poate fi exprimată prin coeficientul de alunecare: , unde ωd şi ωt sunt respectiv vitezele unghiulare ale discului şi a tuberculului. Luînd în considerare coeficientul de alunecare viteza tuberculului în dependenţă de cea a discului poate fi redată prin: ωt = ωd *K . Ţinînd seama de alunecarea tuberculului pe disc inegalitatea

Fc > Ff (Fc şi Ff sunt forţa centrifugă şi respectiv forţa de frecare), alunecarea tuberculului pe disc poate fi scrisă astfel: >mgf, unde: m- masa tuberculului, ωd - viteza unghiulară a discului, K- coeficient de alunecare (din unele considerente acest coeficient are o influenţă minimă Kmin=0,2), rmin – distanţa minimă de la axa de rotaţie a discului pînă la centrul de greutate al tuberculului,

g – acceleraţia căderii libere, f- coeficientul de frecare între produs şi suprafaţe abrazivă (f=0,8 ...1,3). Incluzînd în formula de mai sus egalitatea , unde n- turaţia discului, primim: > . Considerînd π2=g, şi Kmin =0,2; f=1,1; rmin=0,5; δ=0,03. (δ – diametrul mediu al tuberculului).