Cuprins
- 1. Organismele modificate genetic
- 1.1. Definitie
- 1.2. Prezentare generala
- 2. Ingineria genetica si organismele modificate genetic
- 3. Principalele directii de implementare a organismelor modificate genetic
- 3.1. Organismele modificate genetic in domeniul agriculturii - cultura plantelor modificate genetic
- 3.2.Organismele modificate genetic in domeniul cresterii animalelor
- 4. Influenta organismelor modificate genetic asupra calitatii materiilor prime alimentare de origine vegetala si animala
- 5. Efectele generate de organismele modificate genetic asupra sanatatii consumatorilor si a mediului inconjurartor
- 5.1. Riscuri legate de cultua plantelor transgenice si a animalelor cu mutatii genetice
- 5.2. Riscuri ambientale de mediu
- 5.3. Traseul toxinelor generate de organisme modificate genetic in lanturile trofice
- 5.4. Cunatificarea riscurilor pentru sanatatea umana
- 6. Prezenta pe piata romaneasca a organismelor modificate genetic
- 7. Organismele modificate genetic si alimentatia publica
- 8. Reglementari europene si legislatia din Romania privind organismele modificate genetic
Extras din proiect
1. Organismele modificate genetic
1.1. Definitie
Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii, vegetale sau animale, pe care le-a socotit a raspunde cel mai bine nevoilor sale de subzistenta. Dar numai in ultimele doua decenii, odata cu formdabilul avant al geneticii, el a reusit sa obtina, prin manipulari specifice, mai intai in laborator, apoi si pe terenurile de cultura, organisme cu alte caracteristici decat cele “naturale”. Acestea sunt denumite OGM, adica organisme genetic modificate.
Organism Modificat Genetic sau transgenic este termenul cel mai folosit pentru a definii o planta de cultura sau un animal aparent normale, carora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetica li s-au transferat gene de la alte specii: plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane, pentru a le conferi anumite proprietati noi.
Organismul modificat genetic este un organism al carui material genetic a fost alterat folosind tehnici de inginerie genetica. Tehnicile ingineriei genetice constau in izolarea segmentelor ADN ( materialul genetic) de la o fiinta vie (virusuri, bacterii, plante, animale si inclusiv om) pentru a le introduce in materialul ereditar al alteia. Pentru asta, genele care se doresc adaugate fie se ataseaza unui virus cu care organismul este apoi contaminat, fie se introduc direct in nucleul unei celule cu o seringa speciala.
Notiunea de organism modificat genetic este prezentata pe plan national si international astfel:
- OMG sunt organisme al caror material genetic a fost modificat intr-un mod care nu exista in natura in conditii naturale sau de recombinare naturala. Organismul modificat genetic trebuie sa fie o unitate capabila de autoreplicare sau transmitere a materialului genetic;
- organism modificat genetic se refera la plante si la animale care contin gene transferate de la alte specii, pentru a obtine anumite caractere, precum rezistenta la anumite pesticide si ierbicide;
- organismul modificat generic este un organism care contine o combinatie noua de material genetic, obtinut prin tehnicile biotehnologiilor moderne care ii confera noi caracteristici.
Practic, obtinerea unui OMG implica urmatoarele etape principale:
- omg-urile sunt definite ca reprezentand orice organism, cu exceptia celui uman, al carui material genetic a fost modificat altfel incat prin incrucisare si/sau recombinare
naturala sau orice entitate biologica capabila de reproducere sau de transferare de material genetic;
- identificarea si pregatirea(multiplicarea) genei de interes;
- introducerea ei (prin diversi vectori) in celula gazda;
- selectarea celulelor gazda care au integrat transgena in genomul lor;
- obtinerea, in cazul organismelor pluricelulare, a unui nou organism pornind de la o singura celula transgenizata;
- verificarea transmiterii ereditare a caracterului codat de transgena, la descendentei organismului transgenic.
Plantele modificate genetic sunt create prin utilizarea tehnicilor ingineriei genetice. In ultimii ani, alaturi de metodele clasice de incrucisare a soiurilor sau de utilizare a ingrasamintelor, au aparut metode noi, care presupun folosirea unor tehnici specifice ingineriei genetice. Toate aceste plante nou create de catre om nu exista in natura, iar impactul lor asupra mediului si asupra fiintei umane nu este pe deplin cunoscut si scapa cu totul sferei de control a „specialistilor“.
1.2. Prezentare generala
Cercetari privind primele organisme modificate genetic se desfasoara prin anii ’70, iar primul animal obtinut astfel a fost un soricel, prima planta, tutunul, acesta fiind si primul introdus in mediul natural, in 1994. Toate acestea se intamplau in Europa. La cateva luni apare si prima rosie modificata genetic, de data aceasta in SUA. Tot aici, la scurt timp, apare si soia modificata genetic. Aceste produse nu numai ca apar ca organisme noi, dar ele sunt si introduse in culturile agricole, deci in mediul natural.
Se face distinctia intre doua grupe principale de OMG-uri: organisme hibride si transgenice. Asemanatoare din punctul de vedere al modificarilor produse in structura lor intima (deci si a posibilelor efecte, asupra celor ce ingurgiteaza alimentele produse in acest mod) – ele difera doar din perspectiva mijloacelor si a metodelor de realizare a acestor operatii.
Astfel, semintele, plantele si alte organisme hibride, rezulta din recombinarea genetica (incrucisare a genelor sau „crossing-over”), a materialului genetic de la doua soiuri
diferite, ale aceleiasi specii. Cel mai cunoscut exemplu este oferit de viþa-de-vie, ai carei hibrizi rezulta din doua sau mai multe soiuri, prin procesul binecunoscut al altoirii.
Hibridizarea este un proces, totusi, natural, cu minima interventie umana (acesta are loc doar la nivel de organism). In schimb, manipularea genetica in laborator, implica un alt nivel de interventie (cel genetic), prin patrunderea in miezul celulei – cu obtinerea organismelor transgenice.
Pentru obþinerea unui organism modificat genetic (OMG), sunt necesare parcurgerea
mai multor etape: izolarea si multiplicarea genei de interes; introducerea sa, prin vectori, in celula-gazda; selectarea celulelor-gazda care au integrat transgena in genomul lor; obtinerea unui nou organism care contine ADN modificat sau recombinat; verificarea transmiterii ereditare a caracterului nou transferat, la descendenti.
Plantele transgenice se obtin prin regenerarea de plante intregi, pornind de la plantulele obtinute prin cultivarea in vitro a celulelor-gazda care au integrat transgena in genomul lor. Urmeaza apoi cultura plantelor transgenice in sere sau camere de aclimatizare iar, in final, cultura experimental in camp.
Cea mai utilizata tehnica pentru multiplicarea unei gene este tehnica PCR (Polymerase Chain Reaction), prin care o secventa de nucleotide este amplificata, cu ajutorul ADN-polimerazei care catalizeaza reactia. Dupa fiecare ciclu de reactie, se dubleaza cantitatea de ADN sintetizata in ciclul anterior
Preview document
Conținut arhivă zip
- 5.6.pdf
- Bibliografie.pdf
- cap 1 si 7.pdf
- Cap 2 si 3.pdf
- cap 4.pdf
- cap 8.pdf