Rolul vitaminelor în sănătatea sistemului cardio-vascular

1.1. Introducere despre bolile cardio-vasculare

Termenul „boli cardiovasculare” (BCV) este atribuit unei multitudini de boli ce afectează inima şi vasele de sânge, printre acestea numărându-se cardiopatia ischemica (CI), afecţiunile cerebrovasculare, hipertensiunea arteriala (presiunea ridicată a sângelui) sau boala arterială periferica (BAP).

Alte boli cardiovasculare sunt miocardita (afecţiune a inimii cauzată de febra reumatică) şi bolile cardiace congenitale (malformaţii ale inimii prezente de la naştere).

BCV sunt asociate cu atacurile de cord (infarctul miocardic), angina şi accidentele vasculare cerebrale.

O treime din numărul total de decese la nivel mondial este cauzată de BCV, care constituie astfel principala cauză de deces pe plan mondial. Mai mult, BCV sunt responsabile de mai multe decese în lume decât cancerul, insuficienţa respiratorie cronică şi diabetul zaharat cumulate.

Pe lângă impactul pe care îl au asupra ţărilor şi populaţiei ca factori de deces, BCV constituie totodată o cauză majoră de handicap şi afecţiuni cronice, reprezentând o povara considerabilă pentru sistemele medicale şi economie. Până în 2020, se estimează că BCV vor deveni principala cauză de handicap, devansând bolile infecţioase.

BCV afectează tot mai multe persoane de vârstă medie, reducându-le veniturile şi potenţialul de economisire. În 2003, BCV au costat Uniunea Europeană 169 miliarde de euro, în vreme ce costul anual în Statele Unite a fost estimat la 403 miliarde de dolari pentru 2006. O reducere a mortalităţii şi morbidităţii prin BCV ar avea un efect benefic major asupra costurilor în creştere ale îngrijirii medicale, şi ar favoriza dezvoltarea socioeconomică a comunităţilor şi naţiunilor.

Impactul bolilor cardiovasculare

Se estimează că 17 milioane de oameni mor anual din cauza BCV.

La fiecare două secunde survine un deces ca rezultat al BCV, un atac de cord la fiecare cinci secunde şi un atac cerebral la fiecare şase secunde.

Dintre cele 17,5 milioane de decese cauzate de BCV în 2005, s-a estimat că 7,6 milioane au fost determinate de cardiopatie ischemica şi 5,7 – de atacuri cerebrale.

Din cele 10 miloane de oameni care supravieţuiesc anual unui accident vascular cerebral, peste 5 milioane rămân cu dizabilităţi permanente, devenind o povară pentru familii şi comunităţi.

Numărul total de decese cauzate de BCV se estimează să ajungă la aproximativ 25 milioane până în 2020.

Cauze

Evenimentele acute precum infarctul miocardic şi accidentele cerebrale sunt predominant cauzate de ateroscleroza, adică de depunerea progresivă a materialului gras (ex. colesterol, trombocite şi reziduuri celulare) pe peretele arterial al vaselor de sânge ce irigă inima sau creierul. Acumulările reziduale determină formarea leziunilor sau a ateromatozei. În timp, aceste leziuni se măresc şi se dilată, îngustând artera şi astfel limitând cantitatea de sange ce circulă prin vase. Vasul de sânge se poate astfel întări şi pierde din flexibilitate.

Deoarece inima şi creierul nu sunt irigate corespunzător, aceste limitări ale fluxului sangvin, asociate aterosclerozei, pot cauza probleme cardiovasculare precum angina. Limitări mai accentuate pot degenera în evenimente cardiovasculare serioase, inclusiv atacuri de cord şi accidente cerebrale.

Dilatate, arterele se pot rupe, dezvoltând cheaguri de sânge ce pot bloca complet vasele, cauzând atacuri de cord şi accidente cerebrale.