Tehnici de izolare și purificare a substanțelor pectice

1. Studiu de literatură

- E440a (i): Pectine

- E440a (ii): Pectat de sodium

- E440a (iii): Pectat de potasiu

- E440a (iv): Pectat de amoniu

- E440b: Pectină amidică

Origine: Pectina este un polizaharid acid natural, prezent în aproape toate fructele, în special în mere, gutui şi portocale. Se obţine în scop comercial din pulpă de măr şi coji de portocale. Pectaţii de sodiu, potasiu şi amoniu sunt sărurile respective ale acidului pectic. Pectina amidică se obţine prin tratarea pectinei cu amoniac, după care se formează amidele la capătul acid al lanţului.

Funcţii & caracteristici: Agent de îngroşare, emulgator, stabilizator, etc.

Produse: Marmelade, jeleuri de fructe şi siropuri şi multe alte produse

Doza zilnică acceptată: Nu este specificată.

Efecte secundare: Pectina acţionează ca agent de îngroşare; de aceea, poate provoca probleme intestinale atunci când se găseşte în concentraţii mari. Datorită efectului său de îngroşare, pectina este folosită şi în prepararea dietelor, deoarece reduce senzaţia de foame. Poate fi fermentată în intestinul gros, provocând flatulenţă.

Restricţii de dietă:Pectina şi pectaţii pot fi folosiţi de către toate grupările religioase, vegani şi vegetarieni.

Prezentarea structurală a pectinei

methylated poly-α-(1 4)-D-galacturonic acid

acid 3-deoxy-D-manno-2-octulosonic (Kdo) și acid 3-deoxy-D-lyxo-2-heptulosonic (Dha) atașat la poly-α-(1 4)-D-galacturonic acid

În general pectinele nu posedă aceleași structuri exacte, structura și biosinteza acestora fiind recent revizuită, iar biosinteza acestora necesită cel puțin 67 de tranferaze. Cea ai mare parte a moleculei este reprezentată de acidul D-galacturonic.

Molecula nu are o anumită formă, fiind extinsă de forma unui șarpe, grupurile carboxilat întindându-se pe toată structura pectinei.

1.1. Descrierea botanică și fitochimică a materiei prime vegetale

Pectinele sunt poliuronide filiforme cu G.M. între 20000-100000 D, în care acidul D-galacturonic este legat α 1-4 glicozidic. Aproximativ jumătate din totalul grupărilor COOH sunt transformate metilester, gradul de esterificare depinzând în mare măsură de sortul fructului şi de stadiul de coacere al acestuia.

Pectinele sunt formate din mai mulţi compuşi:

– protopectine ce cuprind pectinele native, insolubile în apă, asociate cu zaharuri, hemiceluloze, celuloze şi lignine;

– pectinele propriu-zise reprezintă lanţuri de acid D- galacturonic legat 1-4-α-glicozidic, cu grupările acide parţial esterificate cu alcool metilic;

– acizii pectici sunt pectine demetoxilate;

– acizii pectinici cuprind compuşii intermediari între pectine şi acizii pectici, diferenţiindu-se prin gradul de metoxilare.

Tipuri de pectine:

– pectine puternic esterificate (HM), cu gradul de metoxilare peste 50%;

– pectine slab esterificate(LM), cu gradul de metoxilare între 30-50%.