Tipuri de acetatoare la fabricarea oțetului

Procedeele de realizare a fermentatiei acetice difera intre ele in functie de viteza de formare a acidului acetic si implicit in functie de modul de aerare,si pot fi clasificate in doua categorii:

- procedee lente

- procedee rapide

Procedeele lente pot fi:

- de tip casnic

- de tip Orleans.

Procedeele rapide pot fi:

- procedee la care contactul solutiei alcoolice cu aerul se face prin distribuirea solutiei respective pe o coloana de umplutura inerta;

- procedee submerse.

Acetatorul Frings este format dintr-un vas tronconic cu inclinatie mica (1),in interiorul caruia este fixata,intre doua gratare (3),(3’) o coloana de umplutura (12).Volumul acetatorului tip Frings uzual este de 10-25 m³. Pentru intrarea aerului in corpul acetatorului sunt prevazute orificiile (5),asezate in spirala pe toata inaltimea aparatului.Aerul nefolosit este evacuat prin racordul (9),care este cuplat cu condensatorul (10) prevazut cu racordurile de intrare/iesire a agentului de racire.Aerul liber de vaporii de acid acetic sau de alcool etilic iese prin racordul (11).Lichidul de sub gratarul inferior este recirculat cu pompa (7)si este trecut prin schimbatorul de caldura (8) dotat cu racordurile pentru agentul de racire.La partea superioara a aparatului se afla sistemul de distributie a lichidului recirculat (4).Evacuarea produsului se face prin racordul (13).(fig. 1.).

Aparatul este dotat cu termometrele (6),care masoara temperatura in zonele I,II si III.

PREGATIREA ACETATORULUI

Acetatorul trebuie sa fie umplut cu talas.De regula se utilizeaza talas obtinut din lemn de fag uscat,care se cerne printr-o sita cu ochiurile mari in vederea indepartarii bucatilor de lemn mici sau a talasului sfarmat.Se pastreaza pentru folosire numai talasul cu spirale bine rulate si mari,care se aseaza pe gratarul aparatului in grupuri de cate 10 spire legate intre ele (papusi).Papusile se aseaza una langa alta,in pozitie verticala,pana la completarea randului pe toata suprafata gratarului.In acelasi mod se mai aseaza inca doua-trei randuri de “papusi”.Peste talasul astfel ordonat se va imprastia restul de talas care se va indesa cu grija pentru a nu se zdrobi.Umplerea acetatorului se face pana aproape de capac si se va acoperi cu gratarul superior.Intre capac si gratarul superior se monteaza distribuitorul-stropitor pentru solutia acetica ce se recircula.In primul an de functionare a acetatorului,talasul se va tasa cu 30-40 cm si este necesar sa se completeze spatiul ramas liber cu talas nou,pentru ca lichidul sa fie dispersat pe talas de la distanta mica si sa se impiedice astfel formarea de substante mucilaginoase (gelatinoase) la suprafata talasului.

Dupa terminarea operatiei de pregatire a coloanei de talas se introduce otetul,fiind nevoie 400 l otet pentru fiecare m³ talas,care are o densitate de 180-220 kg/m³ si capacitatea de absorbtie de 400-450 m³/100kg.

Otetul care se introduce peste talas trebuie sa aiba concentratie de minim 9° aciditate,sa contina o cantitate cat mai redusa de bacterii neacetice,otetul sa fie proaspat scos de la un alt acetator si sa nu contina mai mult de 0,2% alcool,sa fie limpede si sa aiba temperatura de 25°C pentru a incalzi si suportul de oxidare, mai ales in timpul iernii.

Calculul cantitatii de substrat fermentescibil necesar punerii in functiune a aparatului se bazeaza pe faptul ca fiecare m³ de talas d e fag ca absorbi la inceput,aproximativ 300 litri substrat,restul pana la 400 litri va fi apa care se afla in talas si care va fi scoasa si inlocuita cu otet printr-un proces de difuzie,care are loc in timpul imbibarii talasului.