Proiect didactic - istoria românilor

Data: 13.I.2006 Clasa: a VIII-a

Scoala: cu clasele I-VIII Dulcesti Obiectul: Istoria românilor

Profesor: Colesniuc Magdalena Timp: 50 min

Tipul lectiei: predare-învatare

Unitatea de învatare: VI. Tarile române si statele vecine între diplomatie si confruntare

Continutul (lectia): VI.2 FAPTA LUI MIHAI VITEAZUL

Motivatia: Prin intermediul cunostintelor expuse în cadrul acestei lectii, elevii vor retine principalele aspecte ale domniei lui Mihai Viteazul, primul unificator al tarilor române.

Resurse materiale: - Mihai Manea, Adrian Pascu, Atlas scolar de istorie universala,p. 32-33

- Manual, Ed.Sigma, p.56-57

- Manual, Ed. Humanitas, p. 72-73

- Tabla, creta

Mod de lucru: frontal si individual

Conditii prealabile: Din lectiile anterioare, elevii si-au însusit termenii istorici specifici transformarilor suferite de societatea medievala româneasca si au luat cunostinta de aspectele specifice primelor confruntari cu puterile straine. Din perspectiva educationala, elevii aprofundeaza modurile de expunere, de demonstratie, de conversatie euristica, dezbaterea pe marginea textului istoric, învatarea prin descoperire.

Obiectivul general: Receptarea noilor realitati existente în tarile române în timpul domniei lui Mihai Viteazul.

Obiective operationale:

- capacitati de comunicare:

- Sa defineasca termenii istorici noi (regim tributar, regim vasalic, capitulatii)

- Sa utilizeze termenii istorici dati în contexte noi O1

- capacitati de tip cognitiv:

- Sa prezinte cronologic evolutia evenimentelor din timpul domniei lui Mihai O2

- Sa expuna cauzele, fortele participante si conditiile specifice ale unirii savârsite de domnitorul român O3

- Sa retina importanta si urmarile unirii de la 1600 O4

- aptitudini:

- Sa discute pe baza textelor din manual O5

- Sa urmareasca pe harti traseul campaniei militare întreprinse de Mihai O6

- Sa realizeze o banda cronologica cu principalele momente ale domniei

- atitudini:

- Sa perceapa semnificatia deosebita a faptei lui Mihai Viteazul pentru urmasi

Extensie: exercitii de completare a unei harti mute

Bibliografie: - Constantiniu, Florin, O istorie sincera a poporului român, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1999, p. 122-134

- Georgescu, Vlad, Istoria românilor. De la origini pâna în zilele noastre, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1992, p. 54-68 (pentru întelegerea contextului general)

- Panaitescu, P.P., Mihai Viteazul, Ed. Corint, Bucuresti, 1992, passim

Evaluare: Pe parcursul lectiei, prin coordonarea elevilor în cadrul procesului instructiv-educativ, se pune accent pe activitatea individuala (învatarea prin „redescoperire”), se va formula astfel o evaluare continua, formativa.

SCHEMA LA TABLA

MIHAI VITEAZUL (1593-1601)

1. Contextul international la sfârsitul secolului al XVI-lea

- Tarile Române se aflau sub dominatie otomana la mijlocul secolului al XVI-lea

- Trecere de la regim tributar la regim vasalic (dominatie politica si economica directa); intentia de a le transforma în pasalâcuri

- Raporturile turco-românesti erau reglementate prin acte numite capitulatii

- Pericole externe: - Imperiul otoman (apogeu în timpul lui Soliman Magnificul)

- Polonia

- Imperiul Habsburgic

- Transformarea Ungariei în pasalâc si a Transilvaniei în principat autonom sub suzeranitate otomana au dus la prabusirea sistemului de aliante ale statelor crestine, pe care se baza politica de cruciada

2. Lupta antiotomana

a. Prima etapa

- aderarea la Liga Crestina (Statul Papal, Spania, Austria, Toscana, Modena, Ferrara), alaturi de principele Transilvaniei (Sigismund Bathory) si domnitorul Moldovei (Aron-voda)

- declanseaza rascoala antiotomana (Bucuresti-1594 si linia Dunarii, exceptie Giurgiu)

- este nevoit sa încheie tratat de alianta cu principele Sigismund Bathory (Alba Iulia, mai 1595), desi devenea vasal (la fel va proceda si domnitorul Moldovei, Stefan Razvan)

b. A doua etapa

- începe lupta directa – Calugareni (aug.1595) Giurgiu (oct.1595, aici au participat armatele reunite ale celor trei tari românesti)

- în urma victoriilor – obtinerea independentei

- pace cu Imp. Otoman (1597), cu conditia platii tributului

- 1598 – tratat cu împaratul habsburg Rudolf al II-lea (recunostea domnia ereditara a lui Mihai, anula tratatul de vasalitate cu Sigismund Bathory)

3. Unirea Tarilor Române sub Mihai Viteazul

- Cauza – destramarea frontului antiotoman pe care-l formau cele trei tari române, prin numirea unor domni filopoloni sau filoturci (Andrei Bathory în Transilvania – filoturc; Ieremia Movila în Moldova – filopolon; Polonia chiar dorea sa ofere tronul Tarii Românesti lui Simion Movila) – era necesara refacerea lui pentru a putea rezista în fata turcilor

a. Transilvania

- 1599- batalia de la Selimbar

- 1 nov. – în Alba Iulia

- masuri

- recunoscut principe de Dieta Transilvaniei

- acorda drepturi tuturor satelor românesti si preotilor români

- sprijina biserica ortodoxa româna

- danii catre bisericile românesti