Celții din Transilvania

1.Introducere

Inca din secolul al V-lea i.Hr. este atestata existenta unui val celtic puternic si neasteptat,care a avut drept obiectiv controlul drumului chihlimbarului in punctual sau strategic cel mai important si apropiat:traversarea Dunarii la poalele Carpatilor Mici.

Patrunderea decisive are loc in secolul al IV-lea i.Hr.,axul principal fiind constituit pe Dunare;insa,bariera realizata de Imperiul Macedonean i-a silit pe celti sa se retraga in Transilvania.Drept dovada,este descoperirea unui coif intr-un mormant de la Silivas,din interiorul arcului carpatic romanesc;acesta este de tip celto-italic si ornate cu elemente caracteristic lateniene.La aproximativ 200km mai la nord de Silivas,este descoperita o alta dovada remarcabila pentru prezenta celtilor in Transilvania,si anume mormantul unei capetenii militare din necropola de la Ciumesti si existenta unui coif mai ciudat,cu influente din cel celto-italic,care avea pe crestet o pasare cu aripi mobile,dar si prezenta unor zale si a unor cnemide de bronz.

Totusi,invazia celtica din secolul al IV-lea i.Hr. nu pare sa fi avut drept rezultat decat ocuparea unor teritorii relativ restranse: nord-vestul Ungariei,sud-vestul Slovaciei si o parte din Transilvania.

Prioritatea pentru aceasta lucrare este ocuparea teritoriului transilvanean si dovezile atestate in spatial arcului intracarpatic,ceea ce voi dezvolta si voi analiza pe parcursul celor ce urmeaza.

3

2.Continut

In articolul sau,"Relatii entice sau relatii interculturale?Privire asupra unor realitati istorice ale Transilvaniei in secolul al II-lea i.Chr.",Iosif Vasile Ferencz atesteaza prezenta celtilor in Transilvania in a doua jumatate a secolului al IV-lea B.C.,cand acestia patrund in arcul intracarpatic;prezenta lor in acest spatiu fiind documentata arheologic in primul sau al doilea sfert al secolului al II-lea B.C.

Singurele surse in masura sa reconstituiasca imaginea vietii comunitatilor celtice din acea perioada,erau cercetarile arheologice,prin descoperiri de artefacte specifice civilizatiei materiale celtice in complexe funerare si asezari.

De asemenea,in spatiul transilvanean,in aceeasi perioada erau atestate comunitati mixte care locuiau in asezari si formate din daci sau geto-daci si celti,ori geti si celti.Se face mentiunea ca cele doua populatii au trait in acelasi areal geografic,iar componenta celtica a fost asimilata de cea a autohtonilor.Mai ciudat este faptul ca,datorita amestecului de materiale care alcatuiesc cultura materiala a acestor locuitori,se poate sublinia faptul ca s-a realizat o convietuire a colonistilor celti cu authtonii pe care i-au intalnit in acest teritoriu.

4

Necropola celtica de la

Ciumesti

Datorita unor lucrari edilitare in sudul comunei Ciumesti, raionul Carei,din regiunea Maramuresului,la 10 august 1961,s-a descoperit intr-o groapa circulara cu diametrul de circa 1.20m, resturile unui coif din fier si ale pasarii din bronz ce il impodobea,2 cnemide din bronz,un varf de lance din fier si o camasa din zale tot din fier,impaturita,de care era fixate o aplica de bronz ornamentata in stilul La Téne.In urma unor cercetari complexe,s-a dezvelit aproape integral un cimitir celtic,fiind atestte circa 35 de morminte.

a)Ceramica din morminte

Din cele 35 de morminte descoperite in necropola de la Ciumesti,6 erau de inhumatie si 29 de incineratie.De obicei,celtii practicau ritul inhumarii,dar cand ajung in contact cu autohtonii, practica incineratia.

Astfel,s-au descoperit din cele 29 de morminte de incineratie,7 cu urna si 22 fara urna.In czul mormintelor cu urna,resturile ramase de pe urma incinerarii defunctului erau adunate si asezate intr-un vas.Dintre cele 7 morminte cu urna,4 erau atribuite celtilor si 3 daco-getilor.Din punctul de vedere al inventarului funerar,se remarca faptul ca acesta era sarac,ca lipseau vasele cu ofrande(in special, lipseau ofrandele de carne);

5

insa,s-au gasit in 3 din cele 4 morminte celtice cate o strachina,iar in celalalt un vas cu forma bitronconica.Totusi,intr-unul din mormintele celtice a fost descoperit un vas lucrat cu mana,de forma autohtona.

In cazul celor 22 de morminte fara urna, resturile defunctului erau depuse in gropi putin adanci,direct pe sol,iar alaturi de ele erau asezate ofrandele.Aceste morminte sunt atribuite geto-dacilor; inventarul era bogat in metale si era alcatuit din diferite podoabe.

Din punctul de vedere al ceramicii lucrate cu mana din aceasta necropola,s-au descoperit 9 vase: 2 vase in mormantul nr.5(urna acoperita cu o strachina),3 vase in mormantul nr.22b(urna, strachina, vas mic),3 vase in mormantul nr.35(urna, strachina, vas adiacent) si un vas in mormantul nr.13.Dupa forma,cele 9 vase dacice se impart in 3 grupe:

• Vase mari de forma bitronconica

• Strachini

• Cani cu o toarta