Cuprins
- 1.Simbolismul-definiţie
- 2. Provenienţă
- 3.Ideologia şi estetica simbolismului
- 4.Trăsături ale simbolismului
- 5.Teme şi motive simboliste
- 6.Reprezentanţii simbolismului
- 7.Simbolismul românesc .Reprezentanţi
- 8. Concluzii
- 9.Bibliografie
Extras din proiect
Simbolismul este un curent literar apărut în Franţa,ca reacţie împotriva parnasianismului, a romantismului retoric şi a naturalismului, promovând conceptul de poezie modernă.
Considerat din perspectiva social-istorică,simbolismul apare ca produs şi expresie a stării de spirit generate de agravarea contradicţiilor societăţii capitaliste de la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Termenul de „simbolism”provine din cuvântul grecesc „symbolon ” ,intrat în limbă prin filieră franceză.Simbolul este un substituent,el înlocuieşte expresia directă,vorbirea noţională,mediind cunoaşterea pe calea analogiei şi a convenţiei.O dată cu evoluţia limbajului,simbolul a devenit tot mai complex, folosindu-se în toate domeniile culturii,iar în literatură este un mod de constituire a imaginii artistice.
Simbolişti vor prelua din şcolile anterioare tot ce se potrivea spiritului lor neliniştit şi dornic de „altceva” decât ceea ce le putea oferi mediul ambiant şi vor fi receptivi la tot ce este nou in domeniul filozofiei,al picturii,al muzicii, al ştiintelor şi al artelor în general.Curentul se diferentiază de alte curente tocmai prin faptul că dă imaginilor poetice functia implicit şi nu explicit simbolică.
La baza tehnicii simboliste sta sugestia, calea poetica de realizare a simbolului si de exprimare a corespondentelor/a legaturilor ascunse dintre lucruri, a starilor vagi, nelamurite.
Tehnica sugestiei conduce spre o zona a vagului, a ambiguitatii, prin care se creeaza posibilitatea conexiunilor, a unor lecturi multiple ale textului.
Conținut arhivă zip
- Simbolismul European.ppt