Cultura organizațională vs faliment

Capitolul 1

1.1. Aspecte teoretice - Definitii

Cultura organizationala este un concept dificil de definit, neexistand o definitie unanim acceptata.

Cultura organizationala este unul dintre conceptele de larga utilizare in practica si in teoria managementului, beneficiind de o dezvoltare continua. Specialistii incearca in continuare sa explice si sa demonstreze rolul culturii organizationale in cresterea eficientei, performantelor si competitivitatii firmei.

Autorii Thomas J. Peters si Robert H. Waterman, in lucrarea „In Search of Excellence”, au definit cultura organizationala ca fiind „un set dominant si coerent de valori impartasite de catre membrii organizatiei, indus de mijloace simbolice”. Cei doi autori au avut o contributie extrem de importanta la raspandirea acestui concept, demonstrand prin cazuri concrete ca exista o legatura stransa intre dimensiunile culturii organizationale si performantele obtinute de corporatii de renume.

Interesanta este si definitia data culturii organizationale de catre autorul Strati „Cultura organizationala reprezinta un ansamblu de simboluri, convingeri si modele de comportament invatat, produs si recreat de oameni care isi dedica energia si munca vietii unei organizatii. Este exprimata in proiectarea organizatiei si a muncii, in manifestarile construite ale culturii si in serviciile pe care organizatia le produce”.

Autorii Eugen Burdus si Gheorghita Caprarescu au definit cultura organizationala ca „un ansamblu al produselor artificiale, al valorilor si conceptelor de baza, al modurilor de gandire si comportament acceptate general intr-o organizatie ca baza comuna de actiune”.

1.2 Cultura Organizationala in Romania

In Romania, exista inca acea credinta ca undeva, sus, cineva trebuie sa ne coordoneze, sa ne ghideze activitatea si sa aprecieze ce este bine si ce este rau. Se manifesta in mediul de afaceri din Romania o tendinta de a nu respecta promisiunile facute si contractele incheiate. Nu intotdeauna se considera ca exista o relatie pozitiva intre munca si reusite, intre performante si recompense, mai ales datorita unei necorespunzatoare remunerari a fortei de munca.

In tara noastra se identifica, in principal, doua tipuri de culturi organizationale: cultura birocratica si cultura antreprenoriala.

Cultura birocratica este cea care caracterizeaza intreprinderile de stat, institutiile educationale si de sanatate ce apartin statului, institutiile militare. Aceasta cultura este aroganta, focalizata spre interiorul sistemului si extrem de politizata. O adaptare a acestei culturi la mediu este dificila deoarece nu exista o gandire strategica si o cunoastere a problemelor privind managementul performant. in cadrul acestor organizatii, se deosebesc relatii ostile intre salariati, intre salariati si manageri, iar rezultatele in munca nu sunt considerate importante.

Cultura antreprenoriala se poate deosebi mai ales in cadrul organizatiilor private, caracterizate printr-o mai mare putere de adaptare la mediu si printr-o mai mare deschidere fata de valori si strategii noi, ce conduc la rezultate pozitive. Angajatilor li se transmit o serie de valori, norme ce conduc la crearea unui mediu destins si profesionist: respect si consideratie fata de client, angajati si comunitate, creativitate, implicare, curaj si atasament fata de organizatie.