Etică vs profitabilitate în România contemporană

1. Etică. Morală. Deontologie.

Samuel C. Certo, consideră că: “Etica este preocuparea noastră pentru un comportament bun; obligaţia noastră de a lua in considerare nu numai bunăstarea noastră personală, ci şi pe cea a altor oameni”.

“A fi cinstit”, “a fi corect”, “a fi drept” sunt temeni de etică. Ei exprimă o judecată pentru oamenii care au convingerea că au dreptate. Aceste concepte sunt de fapt standardele noastre morale. Ele pot diferi de la un individ la altul, pentru că valorile pe care se bazează sunt diferite.

1.1 Etimologie

Noţiunea de “etică” provine din grecescul “ethos”, care originar era polisemantic. Dintre multiplele sale sensuri, două sunt mai importante: “obicei” sau “datină” şi “obişnuinţă”. Termenul de morală provine din latinescul “mos” – “mores”, fiind utilizat fie in sens strict de desemnare a normelor comportamentului uman, fie in sens larg când se identifică cu termenul “etică”.

Azi inţelegem prin morală un fenomen real, care ţine de viaţă reală-practico-spirituală-a colectivităţilor umane , şi a indivizilor, in timp ce etica desemnează teoria sau ştiinţa ce investighează acest fenomen real, acest “obicei”.

Noţiunea de deontologie privine din cuvântul grecesc „deon” care semnifică datorie.

Latura morala a vieţii noastre, a intregii societăţi, este guvernată de trei concepte:

- morala – reflectă un anumit cod social, un ansamblu de reguli privind comportamentul uman, cărora trebuie să ne supunem pentru a fi admişi într-o societate dată. El evocă intervenţia unei autorităţi tradiţionale, adesea religioase, capabile să ne indice ce trebuie făcut sau evitat;

- etica - simbolizează ştiinţa binelui şi a răului, deci ştiinţa despre morală. Întrebarea este de unde ştim ce este bine şi ce este rau- Fără îndoială, fiecare individ percepe binele şi răul într-un anumit fel, raportându-se la conduita celorlalţi: sunt lucruri care se fac şi lucruri care nu se fac. Este însă mai dificil să te analizezi pe tine însuţi decât să-i critici pe ceilalţi.

- deontologie – desemnează un ansamblu de reguli, considerate esenţiale in cadrul unei profesiuni. Există mai multe categorii de deontologii: medicală, contabilă, a agenţilor de bursă, dar şi a cadrelor didactice. Nerespectarea ei antrenează “sancţiuni” care pot ajunge până la excluderea din bransa respectivă.

Etica este fundaţia pe care sunt clădite toate relaţiile noastre. Ea înseamnă un ansamblu de relaţii faţă de patroni, faţă de angajaţi, de colegi, de clienţi, de subordonaţi, de furnizori, faţa de comunitatea în care ne aflăm şi unii faţa de alţii. Etica nu se referă la legăturile pe care le avem cu alte persoane toţi avem legături unii faţa de alţii, ci la calitatea acestor legături.

“Etica este o ştiinţa filosofică ce studiază morala ca una dintre cele mai importante laturi ale existenţei umane şi sociale, esenţa, natura, şi structura moralei, este o sfera a cunoaşterii, o tradiţie intelectuală, iar morala sau moralitatea este ceea ce studiază etica, obiectul ei.

Morala este faptul real pe care îl întâlnim în toate societăţile, reprezintă un ansamblu de norme de ştiut/ cunoscut, care se transmit din generaţie în generaţie, evoluează de-a lungul timpului şi presupun puternice diferenţe în comparative cu normele altei societăţi şi ale altei epoci istorice. Aceste norme se utilizează pentru a orienta conduita acelei societăţi.

1.2. Asemănări şi diferenţieri între Etică şi Morală

Punctele în care coincide cele două concepte sunt:

- în ambele cazuri este vorba de norme şi percepţii

- morala reprezintă un ansamblu de norme pe care o societate îşi asuma răspunderea de al transmite din generaţie în generaţie, iar etica reprezintă un ansamblu de norme pe care un subiect şi l-a clarificat şi adaptat în propria sa mentalitate.

Punctele în care diferă sunt:

- morala are o bază socială, este un ansamblu de norme stabilite în sânul unei societăţi şi drept consecinţă exercită o influenţă foarte puternică în conduita fiecăruia dintre membrii acesteia, în timp ce etica apare în interiorul unei persoane, ca rezultat al propriei sale reflecţii şi alegeri;

- etica influentează asupra conduitei unei persoane dar din conştiinţa şi voinţa ei, în timp ce morala este un ansamblu de norme care acţionează asupra conduitei din exterior sau din inconştient.;

- în cadrul normelor morale se remarcă presiunea externă (legal, obligatoriu, impozitiv, coercitiv, punitiv) în schimb în normele etice se evidenţiază presiunea valorii captate şi apreciate intern aşa cum este.

În ciuda relaţiei care există între cele două concepte, nu putem confunda etica si morala. Etica nu creează morala, ci se întalneşte cu o experienţă istorică socială a moralei. Etica reprezintă teoria sau ştiinţa comportamentului moral al oamenilor în societate. Din această definiţie rezultă că etica se ocupă ca un obiect propriu de studiu: sectorul relaţiei umane care se numeşte morală, constituit din o categorie specifică de fapte şi acte/ acţiuni umane.

Necesitatea eticii în afaceri decurge din profiturile uriase obtinute prin fraudă şi corupţie, criza morală cu care se confruntă mediul afacerilor, atitudinile incorecte faţă de proprii salariaţi, concurenţei neloiale, poluării mediului înconjurător, manipulării consumatorului printr-o publicitate incorectă şi utilizării în interes personal a unor informaţii rezervate bursei. Imaginea unei companii de afaceri este determinată de factori cum ar fi calitatea şi reputaţia mărcii, fundamentele afacerii şi în principal de responsabilitatea socială şi etica afacerilor. Astfel decizia de comparare este influenţată în mare măsură de imaginea pe care compania o are privind modul de esercitare a responsabilităţilor sociale şi comportamentul etic în afaceri.

Principalele efecte ale comportamentului etic şi al creşterii responsabilităţii sociale ale companiei în Romania sunt următoarele:

- recrutarea şi menţinerea celor mai buni salariaţi;

- creşterea vânzărilor şi îmbunătăţirea performanţelor organizaţionale;

- promovarea tranzacţiilor şi ale iniţiativelor strategice;

- sprijin pentru depasirea perioadelor de criză;

- creşterea atractivităţii pentru acţiunile companiilor.