Managementul Aprovizionării și Desfacerii la SC Palisander Rom Com SRL

Introducere

Motivarea temei alese

Pentru proiectul de management general am ales Societatea Comercială Palisander Rom Com Srl. Am ales firma Palisander deoarece este o firmă cu experienţă în domeniul comercializării de scule, maşini şi utilaje pentru prelucrarea lemnului, atât în România cât şi în alte ţări. Stă la dispoziţia clienţilor de 11 ani, oferind servicii de calitate şi de încredere. Pe piaţă este necesară o firmă de acest fel.

Alegerea acestei societăţi, a fost influenţată, de faptul că s-a produs o explozie în exploatarea lemnului şi a valorificării lui cât mai mare. Deşii în ultimii ani producţia de mobilier a avut o uşoară scădere totuşi producţia de exploatare a masei lemnoase se află la un nivel ridicat, necesitând şi utilaje de prelucrare a lemnului tot mai sofisticate şi precise. Aceste utilaje ajută pe întreprinzători să obţină o calitate ridicată şi prelucrarea materiei prime să fie cât mai benefică şi economicoasă.

Tema proiectului este managemntul aprovizionării şi desfacerii. Am ales această temă deoarece fiecare societate se întâlneşte cu problema aprovizionării produselor şi cu desfacerea, vânzarea lor.

Prin acest proiect se urmăreşte prezentarea căt mai obiectivă a temei prin intermediul studiului de caz asupra societăţii comerciale Palisander.

Proiectul are două capitole.

În primul capitol este vorba despre prezentarea teoretică a temei alese.

În al doilea capitol este prezentat firm Palisander, obiectivele societăţii, organigrama, analiza mediului înconjurător general (PEST), modelul lui Porter, analiza SWOT şi analiza lanţului valorii a firmei, dar şi analiza temei conform instrumentelor şi metodelor de management. Scopul acestui proiect este cunoaşterea exactă a situaţiei actuală a întreprinderii respectiv a problemelor cu care se confruntă şi care ar trebui rezolvate.

Capitolul 1. Prezentarea teoretică a temei alese conform bibliografiei alese

Managementul aprovizionării şi desfacerii

Managementul aprovizionării reprezintă activitatea prin care se asigură elementele materiale şi tehnice necesare producţiei, în volumul şi structura care să permită realizarea obiectivelor generale ale întreprinderii, în condiţiile unor costuri minime şi ale unui profit cât mai mare. În acelaşi cadru se include şi activitatea de parteneriat (cooperare sau colaborare) între firme pentru realizarea unor produse.

Activitatea de parteneriat se desfăşoară după aceleaşi principii ca şi cea de aprovizionare şi desfacere, deoarece fiecare unitate poate apare fie ca furnizor fie ca beneficiar.

Managementul desfacerii reprezintă activitatea prin care se asigură vânzarea rezultatelor producţiei. Acţiunea implică stabilirea căilor, formelor şi modalităţilor prin care urmează a fi vândute produsele fabricate, ca şi a pieţelor care pot constitui sfera de desfacere. Prin desfacerea produselor (vânzarea lor) se încheie practic circuitul economic al întreprinderii care este format din 3 faze:

1. aprovizionare

2. producţie

3. desfacere apoi procesul este reluat.

Managementul aprovizionării şi respectiv al desfacerii sunt concepte unitare complexe, cărora le este proprie o structură extinsă de activităţi componente, care au în vedere, ca elemente de ansamblu, problemele de conducere-coordonare, previziune-programare-contractare, de organizare, antrenare, derulare efectivă, de urmărire-control, analiză şi evaluare.

Derularea normală a proceselor de aprovizionare şi de desfacere necesită organizarea în cadrul structurii manageriale a firmei compartimente de specialitate sub formă de: divizii, direcţii, departamente, servicii, compartimente, în funcţie de volumul, profilul, mărimea întreprinderii: corporaţie, concern, companie, trust, regie autonomă, societate comercială pe acţiuni sau S.R.L.

O organizare eficientă are în vedere:

- identificarea principalelor funcţii ale subsistemului;

- definirea criteriilor pe baza cărora se va organiza structura subsistemului;

- precizarea rolului subsistemului în cadrul organizării structurale a firmei;

- stabilirea gradului de centralizare-descentralizare (niveluri ierarhice, competenţe, autorităţi etc.);

- definirea precisă a funcţiilor ca element esenţial al eficienţei structurii organizatorice.

Organizarea structurală trebuie să prezinte o mare mobilitate adaptată unor schimbări (adaptabilitate).