Managementul Conflictelor

Conflictul survine in fiecare zi, uneori chiar si mai des. Conflictul prost controlat duce la violenta, boala si stress. Problema consta in a controla conflictul cat mai eficient. Controlul eficace al conflictului presupune trei elemente esentiale : capacitatea, oportunitatea, vointa.

Umanitatea pare a se afla din ce in ce mai mult sub o tensiune provocata de o gama larga de cauze uneori contradictorii, intre care gasim procesele de consolidare a natiunilor, dizolvarea natiunii, globalizarea, izolarea economica si schimbarea tehnologica.

Componenta inerenta a naturii vietii de grup conflictele au din punct de vedere psiho-social atat aspecte negative cat si pozitive. Ele pot genera atat haos cat si progres, atat dezbinare cat si coeziune.

Conflictul este inevitabil in organizatii, deoarece functionarea lor are loc prin ajustari si compromisuri intre elemente concurente de structura si componenta umana. Conflictele apar si atunci cand se produce o schimbare, deoarece poate fi vazuta ca o amenintare care trebuie contestata sau careia sa i se opuna rezistenta sau, atunci cand exista frustrare aceasta poate produce o reactie agresiva: individul prefera sa se lupte, decat sa fuga.

Conflictul nu trebuie deplorat. El este un rezultat inevitabil al progresului si schimbarii; si trebuie utilizat in mod constructiv.

DEFINIŢII

(Bârlădeanu Olga)

De-a lungul timpului perceptia asupra definitiei conflictului a evoluat. Daca la inceput unii cercetatori considerau conflictul ca fiind :

o ,,Conflictul este o lupta intre valori si revendicari de statusuri, putere si resurse in care scopurile oponentilor sunt de a neutraliza, leza sau elimina rivalii” L.A Coser.

o J.Burton defineste conflictul ca fiind ,, o relatie in care fiecare parte percepe scopurile, valorile, interesele si conduita celeilalte ca antitetice celor ale sale”.

o M. Deutsch atrage atentia asupra diferentei dintre conflict si competitie: desi competitia produce conflict, nu orice conflict este o competitie. Conflictul este o incompatibilitate a scopurilor, astfel incat atingerea scopului de catre unul dintre cei implicati atrage dupa sine reducerea sanselor celuilalt de a-si atinge scopul.

Ulterior conflictul a inceput sa-si largeasca semnificatia :

o Dupa Donohue si Kolt ,, conflictul este o situatie in care oamenii interdependenti prezinta diferente in ceea ce priveste satisfacerea nevoilor si intereselor individuale si interfereaza in procesul de indeplinire a acestor scopuri”.

o J.P.Folger, M.S.Poole si R.K.Stutman definesc conflictul ca fiind interactiunea dintre doua persoane independente care percep scopuri incompatibile si interferenta reciproca in realizarea acelor scopuri.

Deci, conflictul cuprinde o serie de stari afective ale indivizilor cum ar fi: nelinistea, ostilitatea, rezistenta, agresiunea deschisa, precum si toate tipurile de opozitie si interactiune antagonista, inclusiv competitia.

TIPURI DE CONFLICTE

Din punct de vedere al esentei lor conflictele pot fi :

• Esentiale (de substanta) generate de existenta unor obiective diferite ;

• Afective, generate de stari emotionale care vizeaza relatiile interpersonale ;

• De manipulare ;

• Pseudo-conflicte ;

Din punct de vedere al subiectilor aflati in conflict pot exista urmatoarelr categorii de conflicte:

• Conflictul individual interior;

• Conflictul dintre indivizi din acelasi grup;

• Din grupuri diferite;

• Din organizatii diferite;

• Conflictul dintre indivizi si grupuri;

• Conflictul intergrupuri;

• Conflictul dintre organizatii;

O alta clasificare se poate face pe criteriul efectelor generale ale acestora, in:

• Distructive;

• Benefice;

Din punct de vedere al duratei si modului de evolutie, conflictele pot fi :

• Spontane

• Acute

• Comice

SURSELE CONFLICTELOR

• Diferentele si incompatibilitatile dintre persoane

• Nevoile sau interesele umane

• Stima de sine

• Valorile individului

• Nerespectarea normelor explicite sau implicite

• Comportamentele neadecvate

• Agresivitatea

• Competentele sociale

• Lipsa comunicarii

• Dezacordul

In cazul unor resurse limitate la nivelul organizatiei, dezvoltarea unor elemente structurale afecteaza posibilitatile celorlalte departamente. Relatiile dintre departamentele unei organizatii sunt determinate de reactiile unora la necesitatile celorlalte, de corectitudinea schimbului de informatii sau atitudinea membrilor unui departament fata de celelalte departamente si membrii acestora.

Sansele mai mari pe care le au unele grupuri de a avea un statut social considerat de altii mai onorabil, constituie o alta sursa de confict.

Daca luam in considerare tipurile specifice de conflict insa, putem spune ca in ceea ce priveste:

• In cazul conflictelor interpersonale principalele motive sunt: diferenta de pregatire personala; rezistenta la stres; capacitatea de efort; neconcordanta de caracter si comportament; hartuirea sexuala.

• In cazul conflictelor dintre grupuri principalele motive sunt : comunicarea defectuoasa; sisteme de valori diferite; scopuri diferite; ambiguitati organizationale; dependenta de resurse limitate; influenta departamentala reciproca; nemultumirea fata de statutul profesional.