Cuprins
- I. MANAGEMENTUL DESURILOR IN ROMANIA
- 1.1. Scurta evolutie a managementului deseurilor in Europa
- 1.2. Evolutia generarii deseurilor urbane in perioada 1993-1999 in Romania
- 1.3. Managementul deseurilor in prezent in Roamania
- 1.4. Exemple de management al deseurilor din Romania
- II. MANAGEMENTUL DESEURILOR IN BELGIA
- III. PUNCTE FORTE SI PUNCTE SLABE PENTRU MANAGEMENTUL DESEURILOR DIN ROMANIA
- IV. PUNCTE FORTE SI PUNCTE SLABE PENTRU MANAGEMENTUL DESEURILOR DIN BELGIA
- V. RECOMANDARI PENTRU IMBUNATATIREA MANAGEMENTULUI DESEURILOR DIN ROMANIA
- VI. BIBLIOGRAFIE
Extras din proiect
I. MANAGEMENTUL DESURILOR IN ROMANIA
1.1. Scurta evolutie a managementului deseurilor in Europa
Inca de la inceputurile erei noastre, in Imperiul Roman, salubrizarea orasului era realizata in mod organizat. Strazile pavate, murdare erau spalate regulat, chiar daca o curatare generala se producea la intervale de cativa ani. Si gunoiul menajer era, in orase, colectat intr-o maniera organizata.
In perioada migratiei popoarelor s-au pierdut majoritatea cunostintelor despre necesitatea mentinerii curateniei in spatiul vital uman. Dispozitivele de curatare existente in acea vreme au disparut, sistemul in intregul lui a disparut, in consecinta, epidemiile au inceput sa se raspandeasca cu rapiditate. Acest lucru a ramas aproape neschimbat pana in a doua jumatate a Evului Mediu.
De-a lungul secolelor, consiliile orasenesti s-au straduit sa schimbe cate ceva.
Secolul XX a stat sub semnul unei dezvoltari consecvente a activitatii de salubrizare a oraselor, dezvoltare legata de o accelerare a mecanizarii muncii. Masinile de maturat strazile si-au facut aparitia o data cu progresul realizat in constructia autovehiculelor. In ceea ce priveste ridicarea gunoiului, orice incercare de introducere a masinilor speciale a fost sortita esecului, pana la primul razboi mondial. In anii 30 ai secolului XX s-a instituit in Europa o tehnica de salubrizare a oraselor, asemanatoare cu cea pe care o cunoastem astazi.
Actuala politica comunitara a mediului din statele membre UE isi gaseste punctul de rezistenta in .Directiva - cadru despre deseuri 91/156/UE.. O data cu acesta directiva, directiva anterioara - 75/442/UE - a fost modificata, respectiv actualizata. Experientele obtinute prin aplicarea directivei 75/442/UE de catre statele-membre au constituit fundamentul pentru schimbarea continutului. Conform normelor de baza, in procesul de inlaturare a deseurilor, trebuie sa fie luat ca premisa “un nivel inalt de protectie a mediului”.
LUXEMBURG 7 TONE
FINLANDA 70 TONE
ITALIA 200 TONE
SUEDIA 250 TONE
MAREA BRITANIE 317 TONE
BELGIA 320 TONE
FRANTA 400 TONE
DANEMARCA 500.000 TONE
AUSTRIA 1.100.000 TONE
OLANDA 1.800.000 TONE
GERMANIA 5.000.000 TONE
- Deseuri biologice si vegetale colectate separat sau tratate prin compostare in Europa (1998) -
Politica statelor europene in vederea valorificarii deseurilor organice se imparte in
trei categorii:
Categoria 1:
Austria, Belgia (Flandra), Danemarca, Germania, Luxemburg si Olanda (inclusiv tara ne-membra UE, Elvetia) si-au schimbat in mare masura intentiile politice legate de colectarea si tratarea deseurilor organice. Astfel, cota de raliere la colectarea selectiva a crescut, in decursul a trei ani, in Olanda de la 0 la 95%. Statele UE din aceasta prima categorie valorifica 85% din fractiunile reziduale organice colectate selectiv si tratate din Europa mai ales prin compostare. Fermentarea joaca inca un rol secundar.
Categoria 2:
Belgia (Valonia), Finlanda, Franta, Italia, Suedia si Marea Britanie apartin celei de-a doua categorii. Si Norvegia, ca tara ne-membra UE, trebuie sa fie inclusa in aceasta categorie. Aceste state creeaza in momentul de fata conditiile-cadru politice si organizatorice pentru colectarea selectiva a deseurilor organice si pentru compostare sau sunt in curs de a le schimba. Astfel, o lege italiana, din februarie 1997, prevede obiective concrete pentru colectarea selectiva:
Treapta 1: 15% colectare selectiva in 2 ani;
Treapta 2: 25% colectare selectiva in urmatorii 4 ani;
Treapta 3: 35% in decursul urmatorilor 6 ani.
Franta dispune de peste 70 de statii de compostare si a pus in practica, din anul 1996, mai mult de 10 proiecte de colectare selectiva.
Categoria 3:
Celei de-a treia categorii ii apartin tarile, in care nu exista inca intentii politice legate de revalorificare, respectiv colectare selectiva a fractiunii organice, ca de exemplu Grecia, Irlanda, Spania si Portugalia.
1.2. Evolutia generarii deseurilor urbane in perioada 1993-1999
In cursul anului 1999 s-au generat peste 77 milioane tone de deseuri solide, din care:
• deseuri urbane – 6,73 milioane tone;
• deseuri industriale – 69 milioane tone(inclusiv steril minier);
• deseuri agricole – 0,93 milioane tone;
• alte tipuri de deseuri – 0,34 milioane tone.(exemplu deseuri spitalicesti).
Din analiza datelor existente referitoare la producerea si gestiunea deseurilor in anii anteriori, rezulta ca in perioada 1993-1999 cantitatile de deseuri urbane colectate de catre serviciile de salubritate au scazut, de la 8,6 milioane tone la 6,7 milioane tone.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Managementul Deseurilor in Belgia.doc