Plan de marketing pentru promovarea și valorificarea potențialului turistic zona Neamț

1. REZUMAT

Planul de marketing prezent are ca scop promovarea şi valorificarea potenţialului turistic din zona NEAMŢ, în special muzeele şi mânăstirile. Deoarece, zona în cauză, beneficiază de un aport substanţial al turismului cultural la dezvoltarea economică pe plan local, putem afirma că se impun iniţiarea, dezvoltarea şi finalizarea unor proiecte pe acest segment. Mai mult, zona are un potenţial turistic în genere, deoarece putem vorbi atât de turism montan, religios cât şi de turism cultural sau agroturism.

Deşi nu putem nega sau minimaliza importanţa celor mai sus menţionate, totuşi atenţia se îndreaptă către turismul de tip cultural, datorita amploarei pe care acesta a luat-o în ultima perioadă. Factorii care au condus la acest fenomen sunt atât de ordin social (reorientarea către valorile proprii, încercarea de a regăsi în astfel de activitaţi sau practici turistice o oarecare identitate naţională etc.), dar nu în ultimul rând şi de ordin economic, la nivel de politici de promovare pe plan naţional şi internaţional al potenţialului turistic mioritic.

În acestă situaţie, am considerat imperios a aduce în discuţie şi a face vizibile o serie de obiective culturale a căror notorietate nu poate fi negată nici pe plan naţional, dar nici internaţional.

Referitor la suma necesară pentru implementarea proiectului avut în vedere, putem vorbi de o cifră de 50 000€, lista detaliată fiind prezentă în secţiunea 8.

2. JUSTIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL AREALULUI ÎN CAUZĂ

Ţinutul Neamţ apare menţionat pentru prima data într-un document semnat de Alexandru cel Bun în anul 1403. Pe aceste meleaguri au trăit o parte a vieţii lor şi au creat, figuri ilustre ale culturii româneşti precum Al. Vlahuţă, I. Creangă, M. Eminescu, M. Sadoveanu, C. Hogaş, filozoful V. Conta, pictorii N. Grigorescu, N. Tonitza, şi V. Brauner. Amintirea acestor personalităţi este evocată în cadrul unor case memoriale, muzee sau manifestări culturale.

Teritoriul judeţului Neamţ a constituit o străveche şi permanentă vatră de locuire. Descoperirile arheologice ne duc în timp în perioada paleoliticului superior, relevând o intensă populare a acestor ţinuturi. În această evoluţie istorică un loc important este rezervat celei mai strălucite civilizaţii preistorice a Europei: Complexul Precucuteni – Cucuteni – Tripolie care îşi are vatra de formare în această regiune.

Cetăţile dacice de la Piatra Şoimului, Cozla şi, mai ales, Bâtca Doamnei, cu zidurile şi sanctuarele lor de piatră, dovedesc că aici a existat aşezarea dacică Petrodava, localizată în această zonă de Ptolemeu în secolul II d.Hr. (Cetatea Neamţului ridicată de Petru I Muşat şi întărită de Ştefan cel Mare, Cetatea Romanului edificată de Roman I, în secolul xiv, Cetatea domnească de la Piatra Neamţ construită de domnitorul Ştefan cel Mare în a doua jumătate a secolului XV).

Judeţul Neamţ este o zonă bogată în tradiţii culturale. În municipiile şi oraşele judeţului sunt muzee deosebit de interesante, unele păstrând importante mărturii din epoca neolitică, getică şi preromană şi găzduiesc frecvent turnee ale colecţiilor de artă modernă europeană.