Strategia Managementului Resurselor Umane în Administrația Publică

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate. Etapa tranzitorie a Republicii Moldova spre o economie

concurenţială implică după sine fenomene şi mutaţii semnificative în paradigma fenomenelor

politice, socio-economice, culturale şi, nu în ultimul rând, în administraţia publică, care s-a

văzut confruntată cu schimbări privind cadrul propriu de funcţionare, aşteptări din partea

politicului şi cetăţenilor simpli, atribuţii, responsabilităţi şi ierarhizarea semnificaţiei surselor de

obţinere a performanţelor. Astfel în ierarhizarea acestora, resursa umană apare ca o variabilă

dintre cele mai importante, care determină succesul sau insuccesul activităţii autorităţilor

administraţiei publice. În acest sens, este foarte important ca resursele umane să fie poziţionate

pe cea mai înaltă scară a sistemului de valori a autorităţilor administraţiei publice.

Utilizarea întregului potenţial al resurselor umane poate fi asigurat doar printr-un

management performant, bazat pe principii strategice, ce ar stimula dezvoltarea permanentă a

acestui potenţial. Într-un asemenea raport creşte statutul managementului resurselor umane, iar

implementarea lui în sistemul administraţiei publice capătă valenţe majore. Aceasta se mai

explică şi prin faptul, că crearea sistemului administraţiei publice în Republica Moldova a

parcurs o perioadă comparativ scurtă, permanent aflându-se în schimbare dictată mai mult de

cadrul legislativ, omiţând procesele de conducere şi organizare, considerându-le mai puţin

importante în reformarea sistemului administrativ. Nu se poate nega importanţa cadrului

legislativ în reforma administraţiei publice, dar ignorarea necesităţii unei perspective strategice,

lipsa unor preocupări constante referitoare la pregătirea managerială a responsabililor

administrativi şi-au pus amprenta asupra autorităţilor administraţiei publice, considerate fără

iniţiativă şi mai puţin flexibile la aplicarea inovaţiilor.

Reforma în administraţia publică trebuie să conducă la o profesionalizare a activităţii

desfăşurate în autorităţile publice, precum şi la o schimbare a valorilor şi a modului de acţiune a

personalului public, la dezvoltarea unei concepţii manageriale caracteristice unei administraţii

publice moderne, şi aceasta nu este doar extrem de necesar, ci şi inevitabil.

De aici şi rezultă importanţa elaborării şi implementării în administraţia publică a unei

strategii a managementului resurselor umane, deoarece organizaţiile publice, spre deosebire de

cele de profit, nu au foarte multe resurse la dispoziţie. Dintre cele pe care le au, cea umană este

cea mai importantă şi de performanţa acesteia depinde eficienţa actului administrativ.

Problematica managementului resurselor umane a devenit un domeniu prioritar de

preocupări ştiinţifice şi practice a cercetătorilor în domeniu.

În Republica Moldova cercetătorii de domeniu doar se apropie de conceperea problemei

resurselor umane şi importanţa acesteia pentru sistemul administraţiei publice. Decalajul a

derivat din influenţa puternică a sistemului totalitar, adaptarea lentă la schimbări, evaluarea sub

nivel a rolului resurselor umane în sistemul administraţiei publice.

Literatura de specialitate abordează doar unele probleme ale managementului resurselor

umane pentru organizaţiile publice, cum ar fi: selectarea, motivarea şi instruirea resurselor

umane. Mai puţin este cercetat în complex, ce ar cuprinde întreaga problematică a gestiunii

resurselor umane în autorităţile administraţiei publice, atât la nivel central cît şi la cel local.

Problemele managementului resurselor umane în sistemul administraţiei publice este de o

importanţă enormă, din momentul în care autorităţilor administraţiei publice li se pun în faţă

exigenţe înalte, iar obiectivul care trebuie atins este conceptualizarea şi crearea unei funcţii

publice eficiente, receptive, flexibile la schimbări şi inovaţii şi orientată spre performanţă.

Anume această situaţie a determinat tema investigată, şi prin urmare, şi a problemelor

managementului resurselor umane ca abordare complexă, în condiţiile transformărilor ce se

produc în administraţia publică, prin prisma caracterului multilateral al acestui domeniu.

Scopul şi sarcinele prezentei lucrări constă în evidenţierea specificului managementului

resurselor umane în administraţia publică, a rolului acestuia în eficientizarea activităţilor

autorităţilor administraţiei publice în Republica Moldova şi fundamentarea direcţiilor strategice

de bază a managementului resurselor umane în administraţia publică.

Pentru realizarea scopului propus au fost trasate următoarele sarcini principale:

- fundamentarea teoretică a managementului resurselor umane în serviciul public;

- determinarea specificului managementului resurselor umane în autorităţile administraţiei

publice, analizând comparat situaţia în statele unde funcţionează un sistem eficient de

administrare publică;

- identificarea factorilor motorii şi a tendinţelor privind reforma managementului resurselor

umane prin compararea abordărilor şi experienţelor diverselor ţări şi posibilitatea de

implementare în practica ţării noastre;

- evaluarea modalităţilor de adaptare a politicilor şi practicilor de management al resurselor

umane la reformele administraţiei publice, prin crearea unui algoritm ştiinţific al

managementului resurselor umane;

- elaborarea strategiei managementului resurselor umane în administraţia publică şi a

propunerilor menite să sporească eficienţa administraţiei publice din Moldova.

Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific. Drept bază teoretică şi metodologică a

investigaţiilor au servit monografiile clasicilor în domeniul managementului, managementului

public şi al resurselor umane, investigaţiile cercetătorilor de peste hotare şi autohtoni. Astfel pot

fi trecute în revistă lucrările recunoscuţilor savanţi, cum ar fi: R. Mathis, J. Burnham,

J.M.Keynes, G. Becker, A. Claisse, J. Senyor, G. Makleod, I. Fisher , L. Walras, A. Manolescu,

P. Nica, P. Lefter, P. Burloiu, A. Rotaru, A. Prodan, O. Nicolescu şi alţii. Au fost studiate

publicaţiile cercetătorilor autohtoni ai domeniului managementului, managementului resurselor

umane şi al ştiinţei administraţiei, ca: L.Şavga, T.Manole, G.Ulian, M.Jalencu, V.Zbârciog,

M.Platon, S.Gorobievschi, D.Vaculovschi şi alţii.