Strategii și Planuri de Afaceri

Exercitarea concretă a funcţiei de previziune, permite înţelegerea fenomenelor şi proceselor ce au loc în mediu şi prefigurarea tendinţelor viitoare, în raport de care IMM îşi poate stabili obiectivele de realizat şi resursele necesar a fi alocate.

Particularităţi ale funcţiei de previziune în cadrul IMM-urilor:

- este prima în succesiunea logică a funcţiilor manageriale;

- determină dependenţa perspectivelor de supravieţuire şi dezvoltare ale unei firme;

- este cel puţin la fel de importantă ca şi pentru întreprinderile mari (cu atât mai mult cu cât IMM sunt mult mai vulnerabile la schimbările din mediu);

- are o pondere redusă a în ansamblul procesului managerial.

- în general, orizontul de timp vizat în activităţile de previziune este redus (1-2 ani) dar creşte, de regulă, proporţional cu dimensiunea firmei;

- strategiile adoptate sunt preponderent de supravieţuire şi/sau menţinere, majoritatea IMM aspirând doar la conservarea situaţiei economico-financiare şi a poziţiei ocupate pe piaţă;

- formele de concretizare a funcţiei manageriale de previziune - prognoza, planul şi programul - au un grad extrem de redus de formalizare în IMM comparativ cu întreprinderile mari, rezumându-se, în cel mai bun caz, la luarea în considerare a tendinţelor prefigurate de studii de prognoză ale unor instituţii de specialitate, vizând domeniul în care activează;

Principalele alternative strategice

La întrebarea: au rezultate semnificativ mai bune întreprinzătorii care practică managementul strategic ?, răspunsul nu este un - da - fără echivoc. O analiză efectuată numai după acest criteriu nu este relevantă. O poziţie temporar avantajoasă pe piaţă, resurse financiare disponibile, etc. alterează rezultatele unei comparaţii în acest sens. Ceea ce este însă cert este impactul pozitiv al managementului strategic asupra performanţelor întreprinderii. Aplicarea lui prezintă numeroase avantaje: ghidează procesele manageriale, facilitează recunoaşterea nevoii de schimbare şi răspunsurile firmei la oportunităţile şi ameninţările din mediu, amplifică eficienţa coordonării, dezvoltă atitudinea proactivă.

Semnificaţia în sens larg a noţiunii de management strategic constă în aceea că fiecare angajat al firmei face ceea ce trebuie, atunci când trebuie. Termenul "strategic" defineşte în esenţă relaţia dintre variabilele controlabile şi cele necontrolabile cu incidenţă asupra firmei.

În plan teoretic dar şi practic,

managementul strategic reprezintă procesul de adaptare continuă a formei şi structurii resurselor unei întreprinderi la oportunităţile şi constrângerile unui mediu în plină schimbare. Managementul strategic este mijlocul prin care se atinge şi se păstrează echilibrul dintre resursele firmei şi oportunităţile mediului.

Specialiştii în domeniu sunt cvasiunanimi în considerarea următoarelor elemente, ca fiind componentele de bază ale managementului strategic (1):

- stabilirea scopului şi misiunii întreprinderii;

- definirea obiectivelor generale ale firmei;

- proiectarea strategiilor de bază care vor direcţiona acţiunile firmei pentru realizarea obiectivelor propuse şi împlinirea misiunii sale.

- Primul pas în managementul strategic constă în formularea misiunii, sub forma unei descrieri succinte a naturii, raţiunii de a fi şi direcţiei în care se îndreaptă firma. O astfel de formulare include de obicei elemente legate de: utilizarea şi intenţiile de utilizare a resurselor; cum doreşte să se raporteze la mediu; clienţii vizaţi.

Misiunea este o viziune pe termen lung a afacerii şi a ceea ce îşi propune să devină. Definirea ei clară permite proiectarea obiectivelor şi strategiilor aferente prin prisma rezultatelor ce se doresc a fi obţinute.

- Pasul următor presupune definirea obiectivelor generale ale firmei, pornind de la misiunea anterior stabilită, cu scopul de a direcţiona formularea strategiilor şi de a oferi un reper în evaluarea performanţelor. Specialiştii, în majoritatea lor, consideră că cele două dimensiuni fundamentale ale performanţei unei firme sunt cea de piaţă şi cea financiară.

- Stabilirea strategiilor firmei, în corelaţie directă cu misiunea şi obiectivele generale ale firmei.

În continuare este prezentat conţinutul complex al fiecăreia dintre componentele enumerate, evidenţiind principalele particularităţi în cadrul IMM-urilor.