Activitate de cercetare științifică privind politica de produs

Cap. 1. Aspecte conceptuale şi metodologice privind politica de produs

1.1. Conceptul de produs în sfera marketingului

Conceptualizarea procesului de marketing ca fluxuri şi a structurii de marketing ca sisteme s-a dezvoltat dintr-o percepţie, că mecanismul de comercializare a funcţionat ca un întreg, nu ca un sortiment de părţi diferite.

O incursiune în istoria marketingului evidenţiază faptul că o serie de acţiuni specifice au apărut şi au început să fie utilizate în practică cu mult înaintea noţiunii care astăzi le înglobează. Importante preocupări pe plan teoretic apar abia în a doua jumătate a secolului XX, dar se extind semnificativ ca intensitate şi sferă de cuprindere.

Platon clarifică mecanismul instituţional prin care sistemul de comercializare leagă economia societăţii şi, prin urmare, oferă un cadru sistematic pentru dezvoltarea gândirii moderne, macromarketing.

Concepul de marketing este rezultatul unui lung proces de sintetizări, delimitări şi clarificări în privinţa principiilor şi funcţiilor marketingului, a locului său în viaţa întreprinderii şi a societăţii. Toate definiţiile marketingului constituie un produs al dezvoltării practicilor de marketing, dar şi al reflectării lor, pe plan ideatic, aceasta deoarece ele pot servi ca punct de reper în studiul teoriei marketingului al cărui proces se află în plină dezvoltare.

Prima definiţie dată conceptului de marketing a fost formulată de Asociaţia Americană de Marketing ( înfiinţată în 1937 ), şi anume: „realizarea activităţilor economice care dirijează fluxul bunurilor şi serviciilor de la producător la consumator sau utilizator”. În optica marketingului, produsul reprezintă un ansamblu de elemente materiale şi imateriale, care îndeplinesc funcţiunile de utilizare şi funcţiile de apreciere pe care le doreşte cumpărătorul având capacitatea de a satisface anumite nevoi. Produsul, spune Philip Kotler, reprezintă tot ce poate fi oferit pe piaţă astfel încât să fie recunoscut, cumpărat sau consumat pentru a satisface o necesitate.

Domeniul de marketing strategic cuprinde: studiul organizaţional, inter-organizaţional şi fenomene de mediu în interesul de a şti cum să adapteze politicile de marketing ale organizaţiei în interacţiunile cu consumatorii, clienţii, concurenţii în contextul de creare, comunicare şi livrare de produse care oferă valoare clienţilor în schimburile cu organizaţiile.

Olson J.C. şi Dover P. propun o definiţie explicită a aşteptărilor consumatorilor de produse şi care ar fi convingerile preventive despre produs. Evaluările după confirmarea produselor cumpărate nu au fost atât de negative ca ratingurile de produse ale unui grup de control care au evaluat doar produsul în absenţa încrederii manipulate.

Conform lui Sally Dibb marketingul ar trebui să aibă ’’degetul pe pulsul consumatorilor’’ şi ar trebui să permită companiilor să ia decizii corecte pe termen mediu şi lung privind produsele- calitate, preţ, gamă, disponibilitate, inovare etc.