Cuprins
- Capitolul 1: Prezentarea produsului generic 2
- Capitolul 2: Procesul decizional de cumparare 6
- 1. Conştientizarea nevoii 6
- 2. Căutarea informaţiei 10
- 3. Evaluarea alternativelor 14
- 4. Cumpărarea 18
- 5. Evaluarea după cumpărare: 24
- Capitolul 3: Orientarea de marketing a firmei 28
- 1. Conştientizarea nevoii 30
- 2. Căutarea informaţiilor 33
- 3. Evaluarea variantelor 34
- 4. Cumpărarea 34
- 5. Evaluarea după cumpărare 35
- Capitolul 4: „Tendinte privind comportamentul consumatorului de blue-jeans” 37
Extras din proiect
Blue-Jeans
Blugii, blue-jeans, care au fost cîndva nişte pantaloni pentru mineri, mai tîrziu - îmbrăcăminte pentru lucrătorii căilor ferate, s-au extins în ariile rurală şi urbană, transformîndu-se în haine pentru fiecare zi ale muncitorilor. În anii ‘50 au fost apropriaţi de tinerii din pătura medie, care doreau să marcheze astfel diferenţele formale ce-i deosebeau de modul de a se îmbrăca al părinţilor lor. Blugii, haina modestă prin excelenţă, popularizaţi în campusurile universitare din SUA de către studenţi, au ajuns să fie purtaţi în zile de sărbători ori în timpul concediului pînă şi de oamenii de creaţie şi de reprezentanţii altor profesii la modă, - scrie Hobsbawm în cartea sa “Istoria secolului XX”. Din universităţile nord-americane, prin intermediul cinematografiei, al industriei discografice, al mass-media şi al turismului, blugii s-au răspîndit în toată lumea. Blugii şi rock-ul, începînd cu anii ‘60, s-au transformat în semnele distinctive ale tineretului modern - astfel, încît acest simbol al unei minorităţi demografice a devenit o caracteristică a majorităţii în toate ţările unde blugii erau toleraţi, chiar şi acolo unde, spre exemplu, în URSS, o asemenea tolerare lipsea, - susţine Hobsbawm. Dar a devenit şi însemnul expresiv al miilor de tineri, fără deosebiri de clasă, sex sau rasă, nemulţumiţi de lumea care le-a fost lăsată moştenire de predecesorii lor şi împotriva căreia toţi ei s-au pronunţat în diferite forme, fie din interiorul sistemului - cei cu o poziţionare socială sigură, fie de la periferie - cei care făceau parte din minorităţile etnice sau cei care erau cel mai dur trataţi de societate.
În ziua de azi blugii nu mai reprezintă doar o piesă importantă din garderoba tinerilor, ci cuprind toate vîrstele şi servesc ambele sexe pentru cele mai diferite ocazii. Este îmbrăcămintea studenţilor şi a muncitorilor, pentru lucru şi odihnă, de ţară şi de oraş, pentru fiecare zi şi pentru week-end, simplă, însă cu unele modificări, acceptată şi ca haină oficială; e rebelă sau respectabilă; o comoditate cum nu s-a mai văzut. E îmbrăcămintea celor săraci şi a celor bogaţi, a artiştilor şi a funcţionarilor, a sportivilor şi a intelectualilor, a snobilor şi a vulg-ului, a gospodinelor casnice şi a femeilor antrenate în cîmpul muncii, a copiilor şi a pensionarilor.
Capitolul 1: Prezentarea produsului generic
Blue jeanşii sunt incluşi în categoria confecţii, cu o frecvenţă foarte mare de cumpărare. Consum: potrivit Institutului Naţional de Statistică în medie, un român deţine şapte perechi de blugi şi cumpără 3 perechi pe an.
Evoluţia cererii de pe piaţa românească a blugilor se caracterizează printr-un trend pozitiv, în special în ultimii ani în care s-au înregistrat vînzari substanţiale. Concurenţa diversificandu-se din ce în ce mai mult, dă posibilitatea consumatorului de a alege dintr-o gamă variată de produse. Din punct de vedere al cererii, în cazul blugilor este important atât preţul cât şi calitatea. În continuare, totuşi piaţa va pune din ce în ce mai mult accent pe calitate,design,material,rezistenţa culorii, fiind dispusă în timp, chiar să plătească mai mult pentru a obţine un produs superior din punct de vedere al durabilitǎţii, al imaginii(tendinţe actuale ale modei), al strǎlucirii. La rîndul lor, producătorii vor încerca să ofere produse mai sofisticate care să aducă un plus privind caracteristicile celorlalte categorii de blugi.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Blue-Jeans.doc