Brandul România

Intr-o lume dominata de branduri, consumatorii sunt in permanenta pusi sa aleaga intre un set de valori si un altul, chiar si atunci când cumpara un banal pachet de cafea. Singura sansa de supravietuire a companiilor consta in crearea de branduri puternice si coerente.

"Vom sti întotdeauna mai mult despre compania producatoare si despre istoria unui brand pe care îl iubim. Intre noi si brandul respectiv se va crea o relatie speciala, asemanatoare cu ceea ce se întâmpla atunci când ne îndragostim", Shachar Shaine, presedinte al Tuborg România.

Sorin Psatta, director de strategie si cercetare la Graffiti BBDO: "Brandul înseamna, de fapt, produs plus personalitate. Brandurile sunt ca si oamenii, iar crearea lor este un act demiurgic. De fapt, in lumea agitata a zilelor noastre, brandul simplifica alegerile, confirma valorile si ne usureaza viata".

Constructia si mentinerea unui brand implica eforturi importante, insa de multe ori brandurile mor din cauza ignorantei, nepasarii sau neglijentei.

Capitolul I

I.1.Imaginea României….

Despre imaginea României se vorbeste foarte mult si poate ca se face mult prea putin. Cel putin asta e parerea multora. Dar de fapt, ce este imaginea României? Imaginea unei tari este o reprezentare compusa din atribute care reflecta, mai mult sau mai putin fragmentar, referentii identitari ai tarii respective, într-o maniera pozitiva sau negativa în functie de valenta raportata la ceea ce este pretuit sau nu în spatiul de perceptie. Distinctia este utila din perspectiva auditului si reconstructiei de imagine. Atributele centrale sunt mai greu de destructurat dar sunt mult mai relevante din perspectiva refacerii unei imagini publice, în timp ce atributele periferice sunt mult mai usor de estompat sau de accentuat, dar sunt mai putin vizibile. Din perspectiva managementului imaginii de tara, trebuie facuta distinctia între imaginea actuala (ceea ce se percepe acum despre România), imaginea proiectata (ceea ce vreau sa para România), imaginea prezentata (ceea ce arat altora din ceea ce este si ceea ce vreau sa para România) si imaginea inferata (ceea ce înteleg altii din ceea ce arat despre ceea ce este si ceea ce vreau sa para România).

Perceptia imaginii de tara se produce de regula într-un orizont distil, în care un comunicator nu are acces direct, ci mediat prin informatii furnizate de media si de alte instante. Foarte multi dintre români percep Uniunea Europeana nu neaparat asa cum este, ci cum ar dori sa fie, adica o solutie la saracia si nivelul de trai scazut. În ce priveste perceptia României în strainatate, este evident ca accesul receptorilor straini la realitatea româneasca este unul fragmentar, dependent de sursele de informare si de mesajele transmise despre România pe aceste canale. Nimeni nu poate testa adevarul celor transmise prin instantele intermediare decât printr-o experimentare directa a realitatii. Si cum putini sunt cei care au posibilitatea de a testa direct unele adevaruri emise despre o tara (prin vizite sau interactiuni directe cu cetateni români), de cele mai multe ori imaginea integrata despre o anumita tara se bazeaza pe agregarea eclectica a unor informatii disparate si pe credibilitatea instantei intermediare. Rezultatul este o reprezentare individuala sau colectiva a unui fragment din ceea ce compune la un moment dat identitatea de tara

În cazul vizibilitatii de tara se poate pune în mod serios problema unei strategii de imagine care sa faca obiectul perceptiei cât mai putin fragmentar si accesibil într-o maniera dorita de comunicator. Batalia pentru imagine se da în spatiul care constituie centrul atentiei publice, adica si centrul atentiei fiecarui individ în parte. Foarte multi straini care viziteaza România recunosc ca imaginea anterioara experientei directe este în general mult mai negativa decât ceea rezultata din experienta.

In general, imaginea este mai negativa decât realitatea în cazul tarilor situate la periferia lumii occidentale si a celor care nu au o strategie pro-activa de imagine sau mai degraba de branding. Una dintre solutii este integrarea si împingerea granitei periferice spre alte spatii geografice ceea ce, prin integrarea în Uniunea Europeana si posibila mutare a atentiei centrului spre Moldova si Ucraina, e pe cale sa se îndeplineasca