Comportamentul Consumatorului Român Privind Serviciile de Recrutare și Plasare a Forței de Muncă

Cap. 1. Piaţa românească a serviciilor de recrutare şi plasare a forţei de muncă

Piaţa muncii este, în esenţă, raportul dintre cererea şi oferta de forţă de muncă într-un spaţiu geografic şi un timp dat.

Odata cu dezvoltarea pieţei resurselor umane au aparut şi agenţiile specializate în recrutarea de personal care oferă servicii atat persoanelor fizice cât şi companiilor. Rolul acestora este de mediere a cererii locurilor de muncă în funcţie de oferta existentă pe piaţă şi sunt fie filiale locale ale unor companii internaţionale, fie mici companii autohtone. Recrutarea este un proces dificil şi îndelungat şi presupune gestionarea unui număr foarte mare de aplicaţii. De aceea marile companii preferă să apeleze la agenţii specializate de recrutare atunci când îşi aleg personalul.

O piaţă viabilă a muncii presupune un grad ridicat de complementaritate între

componentele sale esenţiale: cerere şi ofertă de locuri de muncă.

Dacă cererea pieţei nu susţine crearea de locuri de muncă pentru forţa de muncă disponibilă, cu certitudine aceasta se va orienta către zonele din afara spaţiului naţional, ceea ce alimentează migraţia forţei de muncă. Pentru piaţa comunitară, dintr-un fenomen aleator, migraţia a devenit un instrument de politică economică şi socială, ceea ce se aplică şi în cazul României. Problemele de pe piaţa muncii din România sunt în general determinate de relaţia de insficienţa locurilor de muncă şi nivelul de salarizare.

1.1. Dimensiunile pieţei

În lipsa perspectivelor pe piaţa internă a muncii, străinătatea devine din nou pentru români singura speranţă pentru un trai mai bun. Oferta de joburi pentru străinătate se adresează unei categorii largi de lucrători, fiind disponibile chiar şi slujbe pentru persoane peste 50 de ani. Condiţiile pentru a primi jobul pentru care aplică sunt să aibă experienţă în domeniul respectiv şi să aibă o stare de sănătate bună.

Conform unui studiu realizat de agenţia de recrutare de forţă de muncă pentru străinatate Thera Group, pe un eşantion de 1.080 de persoane din toate zonele tării şi din toate categoriile profesionale, românii îşi doresc să lucreze în străinătate în agricultură, construcţii şi industria hotelieră. Candidaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani ar accepta salarii lunare de 800-1000 de euro, iar cei de peste 25 de ani îşi doresc salarii

cuprinse între 1000 şi 1500 de euro.

Fig. 1. Preferinţele românilor în materie de locuri de muncă în străinătate

Din esantionul de 1.080 de persoane, 32% sunt din Muntenia, 25% din zona Ardealului, 19% din Moldova, 10% din Oltenia, 9% din Banat si 5% din Dobrogea. Fig. 2. Clasificarea emigranţilor pe regiuni geografice

Cel puţin 2,1 milioane de români lucrează în statele membre ale Uniunii Europene, majoritatea în Italia, Spania şi Germania, aceasta fiind prima cifră oficială raportată de reprezentanţii Comisiei Europene.

În prezent, în România nu există nicio instituţie care să aibă o evidenţă clară a numărului de români care lucrează în străinătate, deşi în ultimii ani mai multe organizaţii au încercat să monitorizeze migraţia forţei de muncă locale spre Vest.